Reprezentanţii regiunilor Uniunii Europene reuniţi la sesiunea plenară a Comitetului Regiunilor (CoR)au avertizat că banii alocaţi proiectelor din fondurile structurale ar putea fi redirecţionaţi pentru planul de investiţii al Comisiei Europene, de 315 miliarde de euro.
CoR susţine decizia Comisiei Europene de a excepta proiectele de investiţii publice din calcul deficitului, aşa cum se face potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere, însă reprezentanţii regiunilor europene vor ca această decizie să fie extinsă şi la fondurile de coeziune şi struturale. Ele se tem că banii naţionali pentru cofinanţare se vor îndrepta spre finanţarea planului de investiţii Juncker.
Potrivit acestui plan de investiţii, statele membre au posibilitatea să compleze sumele în Fondul European pentru Investiţii Strategice nou înfiinţat. Iar aceşi bani vor fi deduşi din calculul deficitelor naţionale în cadrul semestrului european.
Tocmai de aceea CoR vrea ca aceste deduceri din deficit să se aplice tuturor fondurilor, de teamă că guvernele, pentru a avea un deficit mai mic, vor contribui la fondul de investiţii strategice şi nu vor cofinanţa banii europeni din anvelopa de coeziune.
Potrivit Euractiv.com, Slovacia, Finlanda şi Spania şi-au arătat deja intenţia de a face acest lucru.
Comitetul regiunilor a insistat asupra faptului că fondurile structurale şi Fondul European de Investiţii Strategice să nu se suprapună şi a cerut comisiei Europene să clarifice complementaritatea necesară între aceste fonduri de investiţii.
„Regiunile se tem că, în faţa unor resurse limitate pentru cofinanţarea fondurilor în statele membre, atracţia de a investi într-un fond care oferă scăderi în calculul deficitului ar putea redirecţiona resursele de la proiectele existente”, a spus un rperezentant al CoR.
reprezentanţii regiunilor vor ca planul de investiţii Juncker să completeze programele regionale finanţate din fonduri europene, nu să le canibalizeze.
(Citiţi aici în detaliu despre planul de investiţii Juncker:Planul Juncker de investiții sau new deal al UE: Mecanism, funcționare, timing, părerea economiștilor)
Corima Creţu, comisarul pentru politică regională, a fost prezentă joi la sesiunea Comitetului Regiunilor, unde a dat asigurări că aceste temeri sunt neîntemeiate şi că planul Juncker va completa programele de dezvoltare regionale.
Franţa şi Germania vor propune proiecte comune pentru planul de investiţii Juncker
Planul de investiţii Juncker urmează să fie discutat şi aprobat de către liderii europene la summit-ul care va avea loc în 18-19 decembrie.
Până atunci, Germania şi Franţa se pregătesc intensiv pentru atragerea acestor bani puşi la dispoziţie şi au anunţat că vor propune proiecte comune axate pe economia digitală. Miniştrii Economiei din cele două ţări au anunţat în această săptămână că vor face parteneriate pentru extiderea reţelelor digitale în domenii precum educaţia, sănătatea, transporturile, energia şi administraţia publică.
În plus, vor avea proiecte pentru internetul în bandă largă de-a lungul graniţei franco-germane.
Oficialii celor două ţări vor să aibă în portofoliu câteva astfel de proiecte pentru a fi supuse atenţiei liderilor europeni.
Anunţul nu face decât să accentueze criticile şi temerile că acest plan de investiţii european, menit să repornească în special economiile sudice care au avut probleme în timpul crizei economice, va fi tot în beneficiul ţărilor stabile economic, pentru că ele se mişcă repede şi au know-how-ul de a face proiecte bune.
Lista de proiecte a Comisiei Europene
Comisia Europeană are un task force care face o listă de proiecte care ar putea fi finanţate prin planul Juncker, deşi nu toate vor primi finanţare. Toate cele 28 de state membre au trebuit să facă propuneri de proiecte, pe care să le trimită în termen de două săptămâni, până la Consiliul European.
Cele mai mari şanse le vor avea proiectele cumari beneficii socio-economice şi care pot fi începute în următorii trei ani, proiecte capabile să atragă şi alte surse de finanţare decât banii europeni.
Comisia asigură că nu vor fi prealăcări tematice sau geografice şi că vor fi luate n considerare şi proiectele care nu sunt de mare anvergură.
