Jean-Claude Juncker a prezentat miercuri Parlamentului European şi publicului planul de investiţii prin care vrea impulsionarea economiei europene şi crearea de locuri de muncă.
Cu 21 de miliarde de euro puse la bătaie de la bugetul european, vrea să atragă de 15 ori mai mulţi bani pentru investiţii în UE: adică pentru fiecare euro se vor investi 15, este ambiţiosul scop al Comisiei.
Astfel de iniţiative nu sunt noi:
ele au început cu planul de criză prezentat cu exact 8 ani în urmă, tot într-o miercuri – 28 noiembrie 2008 – de către preşedintele de atunci al Comisiei, Jose-Manuel Barroso, care prevedea ca banii din stimulul financiar să fie alocaţi investiţiilor inteligente, pentru păstrarea locurilor de muncă din UE, şi sprijinirii mediului de afaceri.
Nu este întâmplătoare prezentarea planului Juncker chiar în plenul Parlamentului European, a cărui susţinere a cerut-o preşedintele Comisiei Europene. Este un angajament pe care şi l-a luat pentru a obţine această funcţie şi pentru ca echipa sa să primească votul eurodeputaţilor.
Contextul apariţiei planului Juncker
Pe lângă necesitatea respectării promisiunilor electorale, Jean-Claude Juncker a argumentat necesitatea acestei iniţiative prin câteva elemente:
- Investiţiile în Europa au scăzut cu 370 de miliarde de euro sub nivelul istoric de dinainte de criză – investitorii nu au încredere, credibilitate şi curaj
- În ciuda marilor lichidtăţi care se găsesc pe pieţele financiare şi în conturile corporaţiilor, investiţiile nu se reiau
- Resursele statelor membre sunt foarte limitate: nivelul datoriei a crescut de la 60% din PIB-ul la 90% în ultimii ani, iar cheltuielile publice reprezintă aproape 50% din PIB-ul UE – banii publici trebuie folosiţi inteligenţi pentru a atrage bani privaţi pentru investiţii, iar fondurile publice trebuie folosite pentru educaţie şi sănătate, nu pentru plata datoriilor
Planul se bazează pe trei axe principale:
- instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde EUR sub formă de investiții suplimentare în următorii trei ani (2015-2017);
- crearea unei rezerve de proiecte credibilă, însoțită de un program de asistență, pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;
- o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele în materie de reglementare.
“Planul de investiții pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiții este o modalitate nouă și ambițioasă de a stimula investițiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, rețelele în bandă largă, educația, cercetarea și inovarea”, a spus Jean-Clade Juncker.
-
Fondul European pentru Investiţii
Fondul european pentru investiții strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI).
Acesta se va baza pe o garanție de 16 miliarde EUR din bugetul UE (în fapt, bani reali, sunt 8 miliarde de euro din fonduri nefolosite şi de rezervă), la care se adaugă 5 miliarde EUR angajate de BEI.
Cele 21 de miliarde de euro vor fi folosite de BEI pentru împrumuturi din pieţele financiare care se estimează să ajungă la 60 de miliarde. Iar aceste 60 de miliarde vor fi împrumutate statelor membre, rămânând ca investitorii privaţi să aducă restul de bani de 252 de miliarde de euro.
Comisia estimează că efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 EUR, investiții care altfel nu s-ar fi realizat.
Fondul ar trebui să se axeze pe investiții în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, precum și în infrastructura de transport din centrele industriale, în educație, cercetare și inovare, precum și în energia din surse regenerabile, în IMM-uri și în întreprinderile cu capitalizare medie.
În funcţie de aprobările necesare, ale Parlamentului şi Consiliului European, şi instituirea sa în structura existentă a grupului BEI, fondul va fi înfiinţat în primăvara anului 2015, pentru ca să devină funcţional la mijlocul anului viitor.
Comisia s-a asigurat că, dacă proiectele finanţate eşuează, pierderile nu vor f sferite de BEI, ci de bugetul UE. Prin urmare, BEI nu va pierde ratingul triplu A chiar dacă va împrumuta masiv pentru proiecte din Grecia sau Portugalia, ţări a căror bonitate a fost puternic pusă la încercare în perioada crizei.
-
Proiecte de investiţii
Planul de investiții prevede ca fondurile să ajungă la economia reală datorită creării unei rezerve proiectele viabile la nivelul UE și care va furniza asistența tehnică necesară pentru a sprijini selecționarea și structurarea proiectelor, precum și utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare.
Fondul va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Fondul le va ajuta să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.
Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei și al BEI instituit în septembrie 2014 liste de proiecte selecționate pe baza a trei criterii principale:
- proiecte care prezintă o valoare adăugată a UE și care sprijină obiectivele UE;
- viabilitatea și valoarea economică – se acordă prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomică;
- proiectele care pot fi lansate cel târziu în următorii trei ani, adică în cazul cărora se poate așteaptă în mod rezonabil să se efectueze cheltuieli de capital în perioada 2015-17.
În plus, proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare.
Preşedintele Jean-Claude Juncker crede că este cel mai bun mod de a impulsiona proiecte de infrastructură nefinanţate, fără să ceară contribuabililor europeni să plătească alţi bani în plus.
“Aud adesea că e nevoie de noi fonduri. Dar avem nevoie de un nou început şi de noi investiţii. Nu îi voi trăda pe copii şi nepoţii noştri emitând cecuri pe care, în ultimă instanţă, ei le vor avea de achitat”, a afirmat acesta.
În plus, preşedintele Comisiei a solicitat guvernelor ţărilor membre să pună bani în fond, argumentând că, potrivit regulilor bugetare ale UE, aceste contribuţii nu se vor contabiliza la buget ca şi cheltuieli. Oficialii europeni au arătat deja că Franţa, Italia şi Spania sunt în discuţii pentru a face astfel de contribuţii.
Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker a avertizat că aceste contribuţii nu vor garanta că din noul fond se vor finanţa proiecte în ţările care contribuie.
Comisia s-a asigurat, de asemenea, că banii nu vor ajunge în proiecte de infrastructură în Germania, ci că vor ajunge acolo unde e cea mai mare nevoie de ei. BEI aproba toate proiectele din punctul de vedere al bonităţii investiţiei, EFSI are propria comisie de investiţii care va analiza proiectele. Experţii vor evalua proiectele din punct de vedere comercial şi al utilităţii pentru societate.
În plus, Comisia – prin task force-ul său de investiţii – a lucrat deja la o nouă listă de proiecte care să merite investiţiile şi care va fi făcută publică în următoarele săptămâni.
Planul Juncker are deja criticii săi
În dezbaterea din Parlamentul European, planul de investiţii a fost deja criticat. Politicienii de centru-stânga au afirmat că acesta nu este decât o nouă dovadă de inginerie financiară care a eşuat în trecut.
Comuniştii, stânga radicală, cred că banii iniţiali sunt insuficienţi pentru a atrage alte fonduri care să finanţeze proiecte de 315 miliarde de euro, iar Verzii susţin că ingineria fnanciară este o fantezie de a realoca şi reîmpărţi nişte bani europeni alocaţi deja.
“Voi fi foarte explicit: avem nevoie de sprijin politic, dar nu de politizarea planului. Nu vor exista aranajmente politice în ceea ce priveşte proiectele şi nici liste naţionale de dorinţe. Este un test major de credibilitate care trebuie să fie convingător pentru investitorii privaţi şi pieţele financiare internaţionale. Iar în acest sens mizez pe profesionalismul BEI, pe experienţa şi expertiza sa”, a spus Jean-Claude Juncker.
Reacţiile economiştilor
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde EUR la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.
Economiştii au păreri diferite. Markus Beyrer, directorul general al Business Europe, a spus, pentru Reuters, că el se aşteaptă ca planul să atragă investiţii private. „Este un bun punct de start”, crede acesta.
Economista şefă a OECD, Catherine Mann, vede greu de cuantificat efectul final, dar este bine că nu se cheltuiesc alte ste de miliarde din bani publici. „315 miliarde este o sumă dorită, banii propriu-zişi sunt mult mai puţini”, a afirmat aceasta, citată tot de Reuters.
Unul dintre consilierii economici ai ETUC, mişcarea sindicală europeană, Ronald Janssen a spus, pentru EUobserver, că sunt mai multe semne de întrebare referitor la acest plan de investiţii. Şi principala dintre ele este dacă investitorii privaţi şi pieţele se vor implica pentru completarea celor 240 de miliarde de euro.
Un membru al Curţii Europene de Audit, citat tot de publicaţia bruxelles-eză, şi-a pus întrebări despre cât de viabilă este această schemă, în condiţiile în care Curtea de audit a arătat, în ultimul său raport, că doar 37% dintre fondurile din alte instrumente financiare au ajuns la beneficiarii cărora le-au fost destinate.
Iniţiative similare, eşuate sau cu efecte minime
Planul de investiţii Juncker nu este nici prima şi nci singura iniţiativă de acest gen. Şi predecesorul preşedintelui Comisiei a vrut să stimuleze investiţiile în criză pentru a proteja locurile de muncă ale europenilor.
Impulsionarea investiţiilor era unul dintre obiectivele principale ale planului prezentat acum exact 8 ani de Jose Manuel Barroso: „ Până la sfârşitul lui martie 2009, Comisia va lansa o cerere de propuenri pentru 500 de milioane de euro pentru proiecte de transport transeuropean (TEN-T), iar banii ar trebui sa duca la construcţii inainte de finele lui 2009. BEI va creste finantarea investiţiilor în infrastructură, schimbări climatice şi securitate energetică cu 6 miliarde pe an”, arpăta la acea vreme planul Comisiei.
În 2012 a existat „un acord pentru creştere economică”, care punea la bătaie 120 de miliarde de euro. El nu a funcţionat.