Mediul de afaceri așteaptă legislația secundară la noua legislație a prevenirii și combaterii spălării banilor - CursDeGuvernare.ro
luni

25 octombrie, 2021

Mediul de afaceri așteaptă legislația secundară la noua legislație a prevenirii și combaterii spălării banilor

18 septembrie, 2019

Mediul de afaceri așteaptă legislația secundară care să lămurească o serie de aspecte reglementate prin Legea 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Experți consultați de cursdeguvernare.ro susțin că noile prevederi ar putea crește costul de conformare al celor vizați, dar și că s-ar putea dovedi dificil de gestionat deoarece implică o analiză foarte atentă a clientelei și a riscurilor.

Printre măsurile care dau cele mai mari bătăi de cap se numără cea de raportare a tranzacțiilor considerate suspecte. O lipsă de conformare poate însemna amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.


Companiile și persoanele care intră sub incidența legii sunt: instituțiile de credit, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabilii, cenzorii, persoanele care acordă consultanță financiară, fiscală, de afaceri sau contabilă, notarii publici, avocații, executorii judecătorești sau agenții imobiliari.

Tranzacția suspectă nu este definită în legislație. Caracterul suspect al unei tranzacții efectuate decurge din modul neobișnuit în care aceasta se produce, raportat la activitățile obișnuite ale unui client, explică experții EY, oferind următoarele exemple:

  • Suspiciunile de spălare a banilor ar putea fi identificate prin intermediul operațiunilor de credit realizate de clienții care rambursează împrumuturile neașteptat de repede, cu fonduri din surse necunoscute sau de către cei care utilizează suma obținută dintr-un împrumut, într-o manieră care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea împrumutului.
  • Spălarea banilor prin intermediul conturilor bancare poate fi, de exemplu, realizată prin transferuri periodice din contul personal către conturi deschise în țări cu grad ridicat de risc sau prin depuneri de sume mici în numerar în contul unui client, operațiuni care sunt urmate de transferul imediat într-un cont la o altă bancă.

”Subliniem că diferența o face aplicarea corectă a măsurilor de cunoaștere a clientelei: dacă clienții sunt identificați corespunzător, pot exista fapte și circumstanțe care să confere o explicație plauzibilă/ justificare privind scopul economic și legal al unei tranzacții sau, în mod contrar, pot apărea elemente care să ridice suspiciuni cu privire la motivul efectuării tranzacției”, explică Laura Lica-Banu, Senior Manager, Coordonator Anti-Money Laudering, EY România.

Catalina Stroe, Managing Associate Reff & Associates, enumeră alte exemple de situații care ar trebui raportate autorităților:

  • În cazul în care o entitate raportoare agent imobiliar este contractată de către o societate, care are ca unic obiect de activitate comerțul cu ridicata, în vederea intermedierii încheierii de multiple acte de vânzare-cumpărare de terenuri de valoare considerabilă, iar această din urmă societate nu are niciun angajat.
  • În cazul în care sunt contractate serviciile unui furnizor de servicii de constituire de societăți din România de către o persoană care pretinde a fi mandatarul unui grup de companii fără prezență autohtonă, în vederea asigurării de asistență pentru înființarea de noi societăți în țări cu un cadru legislativ deficitar în domeniul prevenirii spălării banilor.

”Este de așteptat ca entitățile raportoare să întâmpine anumite dificultăți ca urmare a introducerii unor obligații noi în sarcina acestora. Spre exemplu, Cap. VI din Lege a introdus obligativitatea efectuării unei evaluări a riscurilor activității desfășurate, în funcție de anumiți factori de risc (ex.: clienți, produse, servicii). Astfel, e posibil ca entitățile raportoare să nu aibă capacitate interna să desfășoare o asemenea evaluare și să fie necesară apelarea la consultanță externă de specialitate”, spune Catalina Stroe, Managing Associate Reff & Associates.

”De asemenea, o altă cauza care ar putea crea dificultăți entităților raportoare este întârzierea autorităților competente în emiterea de acte normative în vederea aplicării legii, cu dispoziții procedurale și metodologice. În lipsa clarității și accesibilității legislației secundare, există posibilitatea confruntării cu incertitudini în încercarea de conformare cu dispozițiile legii”, a adăugat ea.

Sancțiuni

În cazul în care ONPCSB constată că entitatea raportoare nu respectă dispozițiile privind obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte, entitatea va putea fi sancționată contravențional (în cazul în care tranzacția suspectă nu a fost săvârșită în condiții astfel încât să constituie infracțiune).

Pentru persoane fizice sancțiunea va putea consta în avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei, iar pentru persoane juridice, avertisment sau amenda. În cazul amenzii, aceasta poate ajunge la 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscala încheiată, anterioară datei contravenției.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Mai mult, sancțiunile pot fi aplicate și membrilor organului de conducere și altor persoane responsabile de încălcarea dispozițiilor legale. De asemenea, pot fi aplicate și sancțiuni contravenționale complementare, precum retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni, blocarea temporară a contului bancar, închiderea unei sucursale etc.

Alte modificări importante

  • Eliminarea acțiunilor la purtător și interzicerea efectuării de operațiuni cu acțiunile la purtător existente;
  • Convertirea acțiunilor la purtător în acțiuni nominative de către societățile emitente, în termen de 18 luni;
  • O lărgire a definiției persoanei expuse public;
  • Introducerea obligației de înregistrare la înmatriculare, anual sau ori de câte ori intervine o modificare a unei declarații privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul Beneficiarilor Reali, ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului;
  • Obligațiile referitoare la înregistrarea beneficiarul real, se aplică și asociațiilor și fundațiilor, informațiile se vor înregistra într-un registru central organizat la nivelul Ministerului Justiției și într-un registru central organizat la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor.

”Aceste noi prevederi legislative au un impact imediat în costul de conformare al entităților raportoare, prin trainingul personalului, implicit și o mai bună conștientizare a responsabilităților cu privire la cerințele legale aplicabile coroborată cu noul regim de sancțiuni, prin investiția în consultanță specializată, prin adaptarea sistemelor informatice la noile cerințe”, spune Ana Sebov, Director Forensic & Financial Crime PwC România.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr