fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Deficitul contului curent – sub cel de anul trecut. Investițiile străine, în scădere cu 68%

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele opt luni din 2020, un deficit de 5.789 milioane euro, cu 18,5% sub nivelul din… Mai mult

14.10.2020

Chestiunea

Tendință vizibilă de revenire a industriei, în ciuda cifrelor conjuncturale: Obiectiv – refacerea rapidă a nivelului atins în 2018

România a consemnat în luna august 2020 o scădere de -10,5% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută) iar valoarea față de aceeași… Mai mult

14.10.2020

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

Marea coaliţie antiprezidențială de guvernare s-a rupt înainte de a guverna

de Victor Bratu 25.2.2014

Coaliţia de guvernare a încetat de facto marţi, 25 februarie, în urma votului Delegaţiei Permanente a PNL. Liberalii au decis retragerea miniştrilor şi a secretarilor de stat din Guvernul Ponta şi ieşirea de la guvernare. Înfiinţată în 2011, ca o coaliţie împotriva lui Traian Băsescu, USL a încetat să mai existe.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat marţi seară că vina îi aparţine exclusiv premierului, care nu a acceptat condiţiile impuse de liberali, în principal acceptarea lui Klaus Iohannis pe poziţiile de ministru de Interne şi vice-prim-ministru.

Concret, PNL a adoptat o rezoluţie care prevede:

  • Ieşirea de la guvernare prin demisia în bloc a miniştrilor, a secretarilor de stat PNL şi a şefilor de agenţii.
  • Cererea de demisie a premierului Victor Ponta
  • Constatarea de fapt că USL a încetat să existe
  • Aleşii locali au libertatea de a negocia majorităţi la nivelul Consiliilor Judeţene şi a Consiliilor locale, fără restricţii de la centru, pentru asigurarea bunei guvernări locale

Rezoluţia a fost votată cu 187 voturi „pentru”, 6 voturi „împotrivă” şi 2 abţineri.

(Citiți și: ”Interviu/ Ludovic Orban: Ce nume să-i dai acestei alianțe, ”Jos Băsescu”?)

„A fost o decizie dureroasă, dar simplă”, a declarat Crin Antonescu, care a mai spus că PNL se săturase să mai facă compromisuri.

Procedura și calendarul formării unui nou guvern

Potrivit procedurilor constituționale, coaliția pierde cel mai puternic susținător și va trebui să se prezinte la Cotroceni cu schema unei noi majorități parlamentare, pentru a se relua procedura formării unui nou cabinet.

Premierul Victor Ponta era pregătit din data de 24 februarie pentru situaţia retragerii PNL de la guvernare.

Planul anunțat de Victor Ponta era să nominalizeze interimari la ministerele conduse de liberali şi să aştepte încă o săptămână ca liberalii să se răzgândească.

Oficial, premierul Ponta a precizat că termenul pentru formarea noului guvern este 8 martie, când expiră interimatul de la Ministerul Administraţiei şi Internelor al vicepremierului Gabriel Oprea.

“BPN al PSD a decis să mergem în Parlament cu noul Guvern, marţi, 4 martie, astfel încât până pe 8 să fie instalat”, au precizat surse din PSD.

Pentru validarea noului guvern în Parlament sunt necesare 289 de voturi. Nou creata entitate politică – Uniunea Social Democrată, formată din PSD, PC și UNPR – ar putea constitui alianța de care are nevoie un nou cabinet.

Aritmetica din Parlament : un guvern fragil. Sprijinul pe care poate conta USD

O analiză a ponderii politice la nivelul Parlamentul României arată că USD (alianţa PSD-UNPR-PC) ar mai avea nevoie de 15 susţinători pentru a deţine majoritatea.

Pentru legile organice şi pentru proiectele curente, situaţia nu este de natură să îngrijoreze USD pentru că grupul minorităţilor naţionale (17 deputaţi) votează, tradiţional, cu puterea. În funcţie de interese, mai pot fi atraşi lângă majoritate şi actualii deputaţi independenţi sau cei ai PPDD- cu toţii în jur de 20.

Pentru PSD complicaţiile survin atunci când în dezbatere se ivesc proiecte legislative majore- cum este modificarea Constituţiei, care se aprobă cu două treimi din voturi.

La Senat, tripleta PSD-UNPR-PC deţine 85 de senatori din totalul de 171. Cum majoritatea este de 86, un singur senator lipseşte “la numărătoare”.

La Camera Deputaţilor, alianţa USD deţine 189 de parlamentari din totalul de 405. Majoritatea de 203 poate fi asigurată prin votul minorităţilor naţionale (17 voturi).

La nivelul Parlamentului, USD are 274 de parlamentari, iar pentru a fi adoptate legi în plenul reunit este nevoie de un număr minim de 289 de voturi, asigurate în teorie cu sprijinul minorităţilor.

De ce USD are nevoie de UDMR

PSD a început de luni, 24 februarie, să tatoneze insistent UDMR pentru a se asigura de sprijinul reprezentanţilor minorităţii maghiare.

La prima vedere, USD are, sau poate strange, suficiente voturi pentru o majoritate. Realităţile parlamentare demonstrează însă că matematica nu se poate aplica- parlamentarii lipsesc frecvent (motivat sau nu) de la lucrările din plen.

Cele 26 de voturi ale UDMR ar asigura noii puteri susţinerea parlamentară, scutind PSD de efortul unor negocieri individuale cu reprezentanţi PPDD sau cu independenţi.

Cum și cât a guvernat cea mai mare coaliție de guvernare postdecembristă

USL a avut cea mai mare susţinere parlamentară din istoria postdecembristă a României. Cu 70%, USL a bătut inclusiv recordul înregistrat de FSN la alegerile din mai 1990 (67,53% din numarul total).

În pofida acestui scor, coaliţia USL nu a reuşit să realizeze niciunul dintre marile proiecte pe care şi le-a propus la preluarea Puterii:

Regionalizarea. Rămâne un obiectiv departe de a fi realizat, până la adoptarea Constituţiei.

Revizuirea Constituţiei. Operaţiunea a eşuat recent, după ce Curtea Constituţională (CCR) a stabilit că 89 de modificări din cele 128 de amendamente aduse Constituției actuale nu sunt în acceptabile.

Descentralizarea. Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii în Parlament, în noiembrie 2013. A fost declarată neconstituţională, în ansamblul ei şi cu unanimitatea voturilor magistraţilor CCR, pe 10 ianuarie 2014.

Codul insolvenţei. Modificarea regulilor insolvenţei a fost adoptată, anul trecut, sub forma unei ordonanţe de urgenţă. Ea a fost declarată neconstituţională pe 29 noiembrie, la 5 zile după ce a intrat în vigoare. Guvernul a elaborat în noiembrie un proiect de lege, pe care Parlamentul să îl discute în procedură de urgenţă. Legea insolvenţei a căzut în Senat, chiar marţi, când conflictul dintre PSD şi PNL a ajuns la deznodământ. Liberalii au votat împotrivă, deşi ministrul lor, Daniel Chiţoiu, a formulat modificările.

Impozite şi taxe. Guvernul USL a păstrat cota unică, însă a introdus mai multe taxe şi impozite noi:

  • acciza suplimentară 7 eurocenţi pe litrul de carburant (care ar trebui să se aplice de la 1 aprilie)
  • “taxa pe stâlp”, impozitul pe construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea fiecărei construcţii de acest tip
  • impunerea contribuţiei la sănătate (CASS) pe veniturile din chirii

 Codurile penale. La 1 februarie au intrat în vigoare Codul Penal (CP) şi Codul de procedură penală (Cpp), dar fără modificările pe care DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi DIICOT le-au cerut. Pe 10 decembrie 2013, Camera Deputaţilor a modificat două articole din Codul Penal, astfel încât aleşii locali şi parlamentari scăpau de acuzaţia de conflict de interese. Intervenţia a declanşat reacţii dure din partea cancelariilor străine. Intervenţiile au căzut, CCR declarându-le neconstituţionale.

Mecanismul de Cooperare şi Control (MCV). Din cauza crizei statului de drept, din 2912, România a avut un raport MCV suplimentar, faţă de Bulgaria, în ianuarie 2013.

Memorandumul Rompetrol. CCR a declarat neconstituţională şi Legea de aprobare a Memorandumului cu Rompetrol, prin care statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare. Legea a fost atacată la Curte de către preşedintele Traian Băsescu, cel care îl acuza pe premierul Victor Ponta că şterge “cu mâna Parlamentului” datorii Rompetrol de aproximativ 400 de milioane de euro. CCR a respins legea şi a cerut Executivului să emită o Hotărâre de Guvern, subiectul neputând fi adoptat prin lege. HG a fost adoptată la sfârşitul lunii ianuarie 2014.

Strategia pentru fondurile UE 2014 – 2020. Ministerul Fondurilor Europene a publicat în urmă cu o săptămână a doua variantă a Acordului de Parteneriat 2014 – 2020, cadrul strategic pentru cheltuirea fondurilor europene în următorii 7 ani. Prima variantă a strategiei a fost criticată de Comisia Europeană, care a catalogat documentul drept “prea vag şi fără viziune”, după ce alte două drafturi ale documentului fuseseră criticate dur în corespondență, de către autoritățile europene. Cea de-a doua variantă a Acordului avea ca termen final de transmitere sfârşitul lunii februarie.

Privatizarea eşuată- în două rânduri- a CFR Marfă. 

Pprivatizarea eşuată a Oltchim.

Schimbarea pe criterii politice a Consiliilor de Administraţie de la TAROM şi de la CFR Marfă. 

Disputa USD-PNL nu s-a sfârșit: continuă în comisiile parlamentare

Liderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, George Scutaru, a anunţat marţi, 25 februarie, că partidul va intra în opoziţie. Un rol important în activitatea parlamentară îl deţin comisiile de specialitate.

La Camera Deputaţilor, PNL deţine preşedinţia următoarelor comisii:

  • Comisia pentru buget, finanţe, bănci
  • Comisia pentru transporturi şi infrastructură
  • Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentara
  • Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului
  • Comisia pentru cultură, arte şi mass-media
  • Comisia pentru afaceri europene

La Senat, PNL deţine preşedinţia următoarelor comisii:

  • Comisia juridică, de numiri, disciplină şi imunităţi
  • Comisia economică, industrii şi servicii
  • Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
  • Comisia pentru sănătate
  • Comisia pentru regulament

Dintre cele 6 comisii permanente, PNL deţine preşedinţia:

  • Comisia specială pentru exercitarea controlului parlamentar asupra SIE

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea proiectului de revizuire a Constituţiei este condusă de preşedintele PNL Crin Antonescu.

După ruptura survenită, foarte probabil că la nivel parlamentar noua putere va face presiuni pentru schimbarea liberalilor de la conducerea comisiilor. La Camera Deputaţilor, spre deosebire de Senat, unde conducerea instituţiei este asigurată de PNL, lucrurile vor fi ceva mai simplu de rezolvat.

USD, coaliţia electorală care s-a transformat în coaliţie de guvernământ

Preşedinţii PSD, UNPR şi PC au semnat pe 10 februarie 2014, în prezenţa primarului Capitalei, Sorin Oprescu, constituirea Uniunii Social Democrate (USD).

Actul (care a declanşat în fapt conflictul din interiorul USL) formaliza decizia din 6 februarie, când PSD, PC şi UNPR au anunţat lista comună pentru alegerile europarlamentare.

(Citiţi şi: “Moment de răscruce în funcţionarea coaliţiei de guvernare”)

“Este o alianţă electorală care îşi propune fără niciun fel de teamă să câştige primul loc în încrederea electoratului român în confruntarea pe care o vom avea pe 25 mai”, a declarat la vremea respectivă premierul Victor Ponta.

Autointitulata alianţă electorală, USD, a început să prindă “voce” în interiorul guvernului pe 12 februarie, dată la care premierul Victor Ponta a folosit pentru prima oară public sintagma “USD, ca parte componentă a USL”, ca argument în contra-pondere la solicitările formulate de PNL.

Suplimentar, pe 16 februarie, în negocierile cu PNL, Victor Ponta solicita un post de vice-prim-ministru pentru Daniel Constantin (PC), pe considerentul reprezentării la acest nivel a tuturor componentelor USD.

Trei ani de permanente mişcări în interiorul USL

  • Uniunea Social Liberală a fost constituită la data de 5 februarie 2011, de către preşedinţii PSD, Victor Ponta, şi PNL, Crin Antonescu.
  • Fost aliat al PSD până în ianuarie 2011, PC intră în USL ca efect al Alianţei de Centru Dreapta, formată cu PNL la 10 ianuarie 2011
  • Reprezentanţii partidelor componente USL câştigă majoritatea mandatelor de la alegerile locale din iunie 2012
  • UNPR intră în USL ca efect al Alianţei de Centru-Stânga, încheiată în iulie 2012
  • Reprezentanţii partidelor componente USL câştigă alegerile legislative din 9 decembrie 2012 (58,63% la Camera Deputaţilor, 60,03% la Senat).
  • Preşedintele Traian Băsescu îl desemnează, pe Victor Ponta, pe 17 decembrie să formeze noul cabinet.
  • Alianţa de Centru Dreapta este denunţată de PC în iunie 2013, odată cu acutizarea problemelor din Justiție ale liderului de facto al partidului, Dan Voiculescu. Partidul Conservator se desparte doar de PNL, rămânând în continuare în USL.
  • PC anunţă, în ianuarie 2014, că va participa la alegerile parlamentare pe liste commune cu PSD.
  • Ministrul Radu Stroe demisionează din fruntea MAI pe data de 23 ianuarie
  • PSD face publică, pe 6 februarie 2014, lista pentru europarlamentare, pe care se regăsesc reprezentanţi PC şi UNPR
  • Ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, îl anunţă pe premier, pe 6 februarie, că demisionează din guvern. Exemplul este urmat de ministrul Economiei Andrei Gerea.
  • Pe data de 7 februarie, PNL anunţă numele noilor miniştri. Klaus Iohannis este nominalizat vice-prim-ministru şi ministru de Interne.
  • Pe 9 februarie, premierul Ponta propune: Klaus Iohannis ministru de Interne şi vicepremier cu atribuţii de coordonare a Ministerului de Finanţe.
  • Pe 10 februarie, la solicitarea PNL, Daniel Chiţoiu şi Andrei Gerea îşi depun oficial demisiile la SGG.
  • Pe 14 februarie, ultima ofertă a PSD a fost: Klaus Iohannis ministru de Interne, dar nu vice-prim-ministru.

Obiecţiile ridicate de lideri ai PSD şi contraofertele lui Victor Ponta la propunerea PNL- Klaus Iohannis vice-prim-ministru şi ministru de Interne- arată că PSD a avut probleme în a-i lăsa actualului primar al Sibiului control deplin asupra Ministerului de Interne.

Miza:  PSD încearcă să îşi păstreze influenţa în ministerul care, în 2014, va veghea asupra desfăşurării a două rânduri de alegeri- europarlamentare şi prezidenţiale.

Suplimentar: Sub mandatul interimar al lui Gabriel Oprea, premierul Ponta a demarat procedurile de trecere a STS la MAI. După ce PNL a reafirmat că nu modifică nimic în ceea ce-l priveşte pe Klaus Iohannis, premierul Ponta a cedat sugestiei primite de la reprezentanţii minorităţilor, de trecere a STS sub control Parlamentar.

(Citiţi şi: “PNL- garnitură nouă în guvern: Klaus Iohannis la Interne. Mizele noilor miniştri/interesele PNL.”)

Scurtă istorie a coaliţiei “anti-Băsescu”

USL s-a format și a continuat, încă din 2011, sub semnul explicit al luptei împotriva a ceea ce liderii săi au numit ”dictatura Băsescu” . Disputa USL-Președinte s-a acutizat în vara anului 2012, în urma unui atac politic fulgerător care s-a derulat astfel:

  • La 3 iulie 2012, Parlamentul reunit în sesiune extraordinară îl revocă din funcţie pe Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, funcţia fiind preluată interimar de către Valer Dorneanu. PDL anunţă că atacă decizia la Curtea Constituţională. Curtea Constituţională a decis că demiterea Avocatului Poporului- singura instituţie care poate ataca decizii ale Guvernului- a fost constituţională.
  • În ziua de 3 iulie 2012, Vasile Blaga, preşedinte al Senatului, a fost înlocuit prin votul plenului cu Crin Antonescu. Roberta Anastase a fost revocată din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. În locul ei este numit prin vot Valeriu Zgonea.
  • La 4 iulie 2012, USL depune în Parlament documentul de suspendare al preşedintelui unde se susţine că Traian Băsescu „a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei şi s-a substituit funcţional Guvernului”. Un alt lucru care i s-a reproşat preşedintelui: declaraţia că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliţie va obţine majoritatea absolută în Parlament. În aceeaşi zi, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care s-au eliminat hotărârile Parlamentului dintre actele asupra cărora se poate pronunța Curtea Constituțională.
  • La 5 iulie 2012, Guvernul a adoptat şi publicat o ordonanţă de urgenţă care a modificat Legea referendumului stabilind că preşedintele poate fi demis cu jumătate plus 1 din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanţi la referendum, nu cu jumătate plus 1 din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale.
  • La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu (256 de voturi pentru) şi pentru referendumul care să decidă sau nu demiterea din funcţie. După suspendare, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României.
  • La 10 iulie, Curtea Constituțională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”.
  • La referendumul organizat pe 30 iulie participă 46,24% din români. 87,52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu. 11,15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii.
  • Pe 21 august 2012 Curtea Constituțională a invalidat referendumul, cu 6 voturi contra 3.

USL a câştigat în decembrie 2012 alegerile parlamentare şi, la adăpostul unei zdrobitoare majorităţi parlamentare de 70% – care a crescut constant, prin racolarea (în special de către PSD şi PC) aleşilor PPDD, a instalat Guvernul Ponta.

PSD a continuat, din interiorul USL, lupta cu Traian Băsescu. În paralel, începând cu februarie 2013, a deschis, tăcut, şi frontul împotriva PNL, în încercarea de a deţine toate pârghiile decizionale în plan executiv.

(Citiţi şi: “Tensiunile din USL: o cronologie a mizelor pe administrarea deciziilor în guvern”)

PNL la guvernare: Portofolii golite de putere

Cele două partide importante din USL şi-au împărţit portofoliile Guvernului Ponta II pe formula 1:1, însă ministerele ce au revenit PNL nu au avut întotdeauna greutate egală cu cea a instituţiilor atribuite PSD.

Liberalii au primit câteva ministere golite de cele mai importante domenii, mai mult pentru a se da o aparenţă de egalitate în împărţirea puterii.

  • Ministerul Finanţelor a revenit liberalilor, însă a fost creat postul de minitru al Bugetului, ocupat de Liviu Voinea, apropiat PSD, care a devenit membru social-democrat în februarie.
  • Ministerul Transporturilor a pierdut în favoarea lui Dan Şova, ministru delegat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), structură ce semnează unele dintre cele mai mari contracte din România.
  • Compania Minvest Deva, înfiinţată special pentru exploatarea auriferă de la Roşia Montană, a fost trecută de la Ministerul Economiei la Departamentul lui Dan Şova, în aprilie 2013. S-a întors la Economie, după ce legea minelor a fost respinsă în Parlament.
  • Ministerul Economiei, tot portofoliu liberal, a pierdut domeniul energiei, singurul rentabil din ce are de administrat statul. Acest sector a fost transferat Departamentul lui Constantin Niţă, PSD, care a primit recent şi ultimul atribut necesar pentru a funcţiona ca un ministru titular – dreptul de semnătură pe iniţiative legislative.
  • Acum două săptămâni, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care companiile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de la Ministerul Finanţelor (portofoliu deținut de PNL), la Secretariatul General al Guvernului (controlat de PSD).

10 miniştri liberali schimbaţi

În iunie 2912, Mircea Diaconu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Culturii, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că acesta s-a aflat în incompatibilitate când a deţinut simultan funcţia de senator şi pe cea de director al Teatrului Nottara. Locul său a fost luat de Puiu Haşotti, care a stat minister până la alegerile din decembrie, la formarea Guvernului Ponta 2. Ştafeta a fost preluată de Daniel Barbu, cadru universitar, care a stat exact un an pe post, până în decembrie 2013, când şi-a prezentat şi el demisia ca urmare a unor declaraţii discriminatorii.

În august 2012,Victor Paul Dobre, ministru delegat pentru Administraţie, îşi dă demisia odată cu Ioan Rus, ministrul de Interne, din cauza scandalului legat de listele electorale de la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Locul lui este luat de Radu Stroe, care şi el avea să demisioneze, pe 23 ianuarie, din cauza modului în care s-a reacţionat după accidentului aviatic din Munţii Apuseni, în care şi-au pierdut viaţa două persoane.

Martie 2013. Mona Pivniceru, propusă de PNL, a demisionat din funcţia de ministru al Justiţiei, după ce a fost validată pentru un post de judecător la Curtea Constituţională. PNL renunţă la portofoliul de la Justiţie, pe care-l cedează PSD. Este numit Robert Cazanciuc, aflat în relaţii de rudenie cu soţia premierului.

Iulie 2013. Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor, este forţat să-şi dea demisia, în ziua în care a fost condamnat, în primă instanţă, la cinci ani de închisoare în Dosarul “Transformatorul”. Acum, el îşi execută pedeapsa, după ce pe 30 ianuarie a fost condamnat definitiv.

Octombrie 2013. Varujan Vosganian, ministru al Economiei, demisionează şi el din motive legate de justiţie, în ziua în care Senatul a respins cererea procurorilor DIICOT de a începe urmărirea penală a acestuia pentru de complot și subminare a economiei naționale, în Dosarul “Interagro”.

6 februarie 2014, Daniel Chiţoiu îşi anunţă demisia de la conducerea Ministerului Finanţelor (depunde demisia abia pe 10 februarie) şi izbucneşte scandalul din USL. Simultan, demisionează şi Andrei Gerea, liberalul care preluase portofoliul de la Economie după plecarea lui Varujan Vosganian.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Castex-Orban la Paris – noua foaie de parcurs a parteneriatului Franța-România. Compania Orano vine la Cernavodă

Iulian Soare

Premierul Ludovic Orban a anunţat luni că a semnat alături de omologul francez, Jean Castex, foaia de parcurs privind parteneriatul între România şi Franţa pe… Mai mult

Stiri

ANRE crește de 4 ori plafonul de putere până la care micii producători de electricitate pot vinde ceea ce nu consumă

Adrian N Ionescu

Puterea instalată la care micii producători de electricitate regenerabilă (prosumatorii) pot livra în rețea ceea ce nu consumă va crește de aproape 4 ori, de… Mai mult

Europa

Tayyip Erdogan lansează un apel către turci la boicotarea produselor franceze

Vladimir Ionescu

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut luni turcilor să boicoteze produsele franceze, acuzându-l pe omologul său francez Emmanuel Macron că desfăşoară o “campanie de… Mai mult

Europa

Oficial: UE a câștigat dreptul de a impune tarife vamale de 4 miliarde de dolari asupra unor importuri americane

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a autorizat luni, în mod oficial, Uniunea Europeană să impună tarife vamale suplimentare pentru produse americane în valoare de patru… Mai mult

Stiri

Program de guvernare propus de mediul de afaceri: debirocratizare, înființarea unei bănci a IMM-urilor, SRL-uri ”de exercițiu” pentru tineri

Raluca Florescu

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat, luni, „Programul de guvernare al mediului de afaceri 2021 – 2024″, document… Mai mult

Stiri

Instanța a validat mandatul lui Nicușor Dan la primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a validat marți mandatul de primar general al Capitalei câștigat de Nicușor Dan la alegerile din 27 septembrie, după ce a… Mai mult

Europa

Comisia Europeană va aproba fuziunea Fiat Chrysler – Peugeot-Citroën. Ce condiții au acceptat producătorii

Adrian N Ionescu

Fuziunea dintre Fiat Chrysler Automobiles (FCA) şi grupul francez PSA (Peugeot – Citroën) este pe cale să fie aprobată de Comisia Europeană, după ce producătorii… Mai mult