fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Lucian Croitoru: Pentru ce a luat poporul român Premiul Nobel în economie

de Lucian Croitoru 4.7.2013

În ce crede poporul român mai mult atunci când vine vorba de rolul central în administrarea economiei? Crede poporul român mai mult în rolul central al politicienilor și al statului sau în rolul central al pieței?

Răspunsul poate fi dat din multe perspective. Se pot analiza reforme și indicatori economici și sociali, dar va fi greu de distins dacă ele reflectă credința politicienilor ajunși la putere sau a poporului. De asemenea, se pot face sondaje, dar ele ar reflecta mai degrabă ideile dominante în prezent, în strânsă legătură cu starea economiei. Este evident că, în timpul unei crize, publicul dorește intervenția statului, dar aceasta nu reflectă în mod necesar înțelepciunea testată prin secole a poporului român.

În opinia mea, această înțelepciune este depozitată în proverbe și zicători românești, care sunt foarte informative. Ele arată un popor care crede în economia de piață liberă, în care oamenii și firmele iau decizii libere respectând un set de reguli bune. Înțelepciunea astfel depozitată a trecut testul timpului, pe când ideile care promovează în prezent etatismul nu îl vor trece. Acestea din urmă sunt doar conjuncturale, reflectând atât influența anilor grei de comunism, cât și întârzierile cu care au fost promovate măsurile destinate refacerii economiei de piață.

Probabil că cel mai relevant pentru credința economică a poporului român este proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Aici sunt trei mesaje importante. Primul, în proverb este conținută informația că agenții economici planifică. Românul nu este, deci, haotic, cum se spune. „Socoteala” este aici bilanțul final al unei tranzacții planificate în interiorul firmei, și este rezultatul unui proces de alegere liberă.

Al doilea, piața liberă este ultima instanță care validează o „socoteală”. Dacă aceasta din urmă nu s-a potrivit cu cea din târg, atunci înseamnă că, de exemplu, s-a cerut mai puțină marfă decât a estimat agentul căruia i se aplică proverbul, și de aceea prețul este mai mic decât cel așteptat. Sau, pur și simplu, marfa nu s-a cerut și proprietarul a rămas cu ea.

În sfârșit, al treilea, proverbul menționat conține o concepție despre capacitatea omului de a estima viitorul mult mai realistă decât cea prezentă în unele modele care presupun existența anticipațiilor raționale privind evoluția unei variabile în viitor. În proverb, se recunoaște implicit că, în cele mai multe cazuri, nivelurile anticipate pentru unele variabile nu sunt egale cu cele actuale. Dacă ar fi invers (adică egale), probabil că nu am fi depozitat în înțelepciunea populară un proverb care să menționeze nepotrivirea dintre nivelurile anticipate și cele actuale.

Recunoașterea profundă de către poporul român a rolului esențial al pieței libere rezultă și din proverbul „Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești”. Acest proverb indică ideea de disciplină a pieței. Una din legile economiei de piață este aceea că cei care câștigă iau profiturile, iar cei care pierd trebuie să plătească, inclusiv prin ieșirea de pe piață. Conform proverbului, salvarea întreprinderilor cu pierderi de către alte entități duce la dispariția celor din urmă. Acest proverb arată că restricțiile bugetare trebuie să fie tari pentru ca societatea să progreseze. Cu alte cuvinte, poporul român nu tolerează indisciplina finaciară. O societate care salvează ex post entitățile cu pierderi se prăbușește.

Amânarea clarificării drepturilor de proprietate și politicile populiste i-a făcut pe mulți dependenți de ajutoare. Dar, în fibra sa, poporul român apreciază munca. Sunt foarte multe proverbe care arată că munca este benefică în multe privințe, inclusiv pentru sănătate și plăcere. Dintre toate, proverbul „După muncă și răsplată” arată cel mai clar că este în spiritul poporului român să aibă ceea ce muncește, nu să aștepte să i se dea. Nici nu prea are de ce să aștepte din moment ce „Bogatul nu-i crede săracului”. Efortul personal este foarte apreciat („Munca e brățară de aur”) și trebuie să fie criteriul principal de stratificare pe clase de bogăție a societății.

Am văzut în SUA români care s-au remarcat și au ajuns în poziții de conducere, atât în sectorul public cât și în cel privat. Toți românii pe care i-am cunoscut acolo munceau intens, cu plăcere și erau respectați. Din discuțiile cu ei mi-am dat încă odată seama de importanța guvernanței, pe care poporul român a captat-o în proverbe ca „Stăpânul învață sluga hoață„ sau „Peștele de la cap se strică”. Odată ce românii își dau seama că regulile sunt respectate de toți (adică „Unde-i lege nu-i tocmeală”) și că filozofia de tipul „lasă, că merge și așa” este respinsă, ei se pun pe treabă și devin foarte competitivi pe piețele în care operează, indiferent de țară. În aceste proverbe este indicația despre regulile bune spre care aspiră poporul român.

Poporul român are o concepție sănătoasă și despre crize și ciclul economic. ”Cine nu riscă nu câștigă” este un proverb care îndeamnă la asumarea riscului, fără de care capitalismul nu ar exista. Dar prea mult risc nu este bun, căci ”Cine aleargă după mai mult pierde și puținul pe care îl are”. Este exact descrierea situației unor persoane care au cumpărat acțiuni ieftine pe Bursă în timpul boom-ului economic și au tot amânat marcarea câștigurilor până au pierdut tot. Aceste două proverbe împreună arată că poporul român știe că forțele care mișcă ciclul finaciar și pe cel de afaceri sunt euforia (care te împiedică să îți asumi riscuri moderate) și panica.

Sunt în proverbele și zicătorile românești și învățături despre cum trebuie să te comporți pentru a face față ciclicității economiei. Proverbul „Strânge bani albi pentru zile negre” îndeamnă la prudență și prevedere în perioada de boom. Dacă ar fi urmat acest îndemn nu pentru că venea de la FMI, ci pentru că este transmis de poporul român prin secole, în perioada 2005-2008, politica fiscală nu ar mai fi fost constrânsă de realități să fie contracționistă după criză (prociclică) și ar fi putut ajuta la ieșirea din criza actuală.

Sunt în înțelepciunea populară românească și unele „premii Nobel”. De exemplu, poporul român spune că ”Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul”. Jan Tinbergen, primul laureat al premiului Nobel (1969) alături de Ragnar Frisch, spune că nu poți atinge două obiective cu un singur instrument. De asemenea, Edmund Phelps și Milton friedman (1968) au arătat, în mod independent unul de celălalt, că nu poți să faci un compromis sustenabil între rata șomajului și inflație. Cu alte cuvinte, poporul român le-a spus bancherilor centrali și guvernelor cu mult timp înaintea lui Timbergen, Phelps și friedman că nu pot controla și inflația și șomajul cu un singur instrument.

Deși pare întotdeauna la îndemână, înțelepciunea din proverbe și zicători are un mare dușman în conjuncturile imediate. Contrar așteptărilor, în momente de răscruce, cum este și criza economică actuală, oamenii nu apelează la înțelepciune. În timpul crizelor este multă confuzie și incertitudine, iar credințele și teoriile urmate înainte de criză sunt găsite vinovate și repudiate, iar înțelepciunea este uitată.

Așa se întâmplă în prezent și în România. Cei mai mulți au ajuns să nu mai aibă încredere în piețe și cer un rol mai mare pentru stat. Sub imperiul conjuncturilor imediate, ei sunt convinși că această schimbare este bună. Totuși, ea este o abatere de la drumul pe care poporul român l-a pus în lumină prin proverbe și zicători pentru a fi urmat atunci când confuzia și incertitudinea vor predomina. În timp, cu înțelepciunea multor crize depășite, aceste proverbe și zicători scrise în limbaj aproape arhaic pun în centrul administrării economiei mecanisme și instrumente care în cuvinte moderne înseamnă piață, alegeri libere individuale, efort personal, muncă eficientă, plan de afaceri, lege egal aplicată, disciplină finaciară etc. Știm din experiență că toate acestea pălesc dacă rolul central în administrarea economiei li se dă politicienilor și statului.

***
Lucian Croitoru este consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.7.2013

7 comentarii

  1. Doruletz
    5.7.2013, 9:00 pm

    Domnul Croitoru e singurul publicist roman(publicist referindu-ma strict la ce publica pe site-ul asta) cu pareri economice de dreapta foarte calificate. Pacat ca nu e politician. Ar balansa cu succes pe toti ceilalti, care gijiie mai mult sau mai putin de la stinga.

  2. I.Ionita
    6.7.2013, 7:26 am

    Totusi domnule Croitoru, cei care sustin iesirea totala a statului din economie-statul nu trebuie sa mai aiba cat de cat un rol de agent economic- pe motivul ca este un prost manager, dupa parerea mea gresesc. Nu statul este un prost manager ci conducatorii sai. Cazul Combinatului metalurgic de la Galati este tipic. De unde erea o gaura neagra pentru bugetul tarii, dupa un an de la privatizare a trecut pe profit. Statul nu ar fi putut aplica managementul pe care indianul le-a aplicat? Ba da, dar nu a vrut, interesele politicienilor a fost sa profite de acest combinat in scopuri personale, de aceea nu au eliminat firmele capuse care l-au saracit. Daca vindem toate activele, realizate cu mari privatiuni din partea romanilor, din ce se mai constituie bugetul, din impozite?? Ce fel de tara este aceea al carui buget se bazeaza doar pe impozite. Si situatia nu se reduce doar la aspectele economice.

  3. Liviu Mantescu
    10.7.2013, 4:25 pm

    Domnul Croitoru a omis un proverb mult folosit mai ales in zonele de munte: nu poate face statu, ce poate face satu. Acest proverb ne trimite la traditia corporatista, obsteasca daca vreti, a activitatii economice la romani. Drepturile de proprietate individuala nu trebuie privite ca un medicament atotvindecator, ca un panaceu, ci trebuie avut mereu in vedere traditia activitatilor economice dintr-o zona data. Iar Romania are norocul unui corporatism taranesc autentic, inscris in drepturi de proprietate mai intai cutumiare si apoi validate, pe incetul si nu pe de-a intregul, de autoritaile statului. Vorbim aici de obstile razasesti din Vrancea, Buzau si Suceava, de cele de mosneni din Prahova, Valcea, Gorj si Olt, de Comunitatile de Avere din Caras-Severin si Mehedinti, de Comunitaile Graniceresti din Bistrita si Fagaras, de Composesoratele Secuiesti, ce mai… de o parte si de alta a tot lantului Carpatic. Traditia corporatista romaneasca bazata pe proprietatea comuna a satelor poate conduce la miracole economice daca este bine organizata si integrata corespunzator in piata nationala si transnationala. Un exeplu graitor de dinainte de razboi: Novaci, Gorj. Aici, un tanr doctor in drept pe nume Dumitru Brezulescu, fiu al satului, infiinteaza o banca sateasca ce avea sa faca istorie in cooperatia de credit romaneasca: Banca Gilortul. Si exemple mai sunt…

  4. ggigel
    16.7.2013, 2:59 pm

    Incredibil de frumos!
    Mai mare adunatura de esentialisme, profunda neintelegere si lipsa totala de cunoastere nu am mai citit de mult!

    Poporul roman pare o chestie monstruoasa si sinistra dupa domnul Croitoru. Daca, dau un exemplu la intamplare, intelepciunea lui Milton Friedman este de gasit, protocronist, la poporul roman – care apreciaza piata libera cel putin de pe vremea dacilor daca nu cumva de prin paleolitic, singura solutie este genocidul.

  5. Eminescu
    3.8.2013, 10:31 am

    Un articol ce arata ca si cei mai bolnavi fundamentalisti de piata, Milton Friedman wannabes trebuie sa cada la ce numesc ei drept populism, adica sa iasa din delir si sa stabileasca o legatura politica inspre oamenii obisnuiti, pina ajung la putere sa le-o dea iar in cap cu austeritatea si sfirsitul statului bunastarii. Pe principiul, neanalizat in aceasta mosta de autism, dar devenit principiu de conduita la neocon ‘Draga, draga pin’ti-o baga!’

    Si poate se apleaca domnul Croitoru si asupra zicalei ‘Fa ce zice popa, nu ce face popa!’ daca tot lucreaza la stat, care, nu-i asa e evil…

  6. Mihnea Blidariu
    9.8.2013, 11:13 am

    Domnule Coritoru, tin sa va multumesc! Am ras cu lacrimi!!! Si asa, un proverb pentru traditia capitalista a calcarii pe cadavre in numele profitului, foarte la moda in Romanica noastra de azi: “Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea”. Cu trimitere directa la proiectul de la Rosia Montana si exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica (pe care, ce sa vezi, si “dreapta” si “stanga” romaneasca le iubesc de nu mai pot…). Ah, si o vorba de la bunica din Bucovina: “O vorbit si Ion, ca si el e om!”

  7. Doru
    12.8.2013, 6:24 pm

    Imi permit sa repet ca domnul Croitoru are un discurs de dreapta coerent si rational. In engleza probabil ca m-ar irita foarte tare pt ca de multe ori suna ca opinions de la WSJ sau Fox news. In romana aduce un aer de prospetime, comparat cu balmajelile(ca discursuri nu sint) ale celorlalti politicieni, de un populism aiuritor.

Lăsați un comentariu


Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult