Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Europa

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și… Mai mult

07.02.2020

Cronicile

Lista miliardelor de euro care tocmai se aruncă: Proiectele finanțabile cu bani gratuiți, trecute la PPP

de Adrian N Ionescu , 28.10.2018

Efervescenţa guvernamentală cu care se pun la cale zeci de proiecte de parteneriat privat (PPP) ignoră disponibilitatea finanţării multora dintre ele prin fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro.

Exemplul autostrăzii Tg. Mureș – Iași a câştigat în notorietate, după ce Comisarul European Corina Crețu a criticat sever Guvernul României pentru planul de a construit tronsonul Tg. Neamț – Iași în regim PPP, deși autostrada „este în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene” .

Întreagul proiect A8 (Ungheni-Iași-Tg.Neamț–Tg.Mureș) are finanțare europeană asigurată în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare: singura problemă este ca acești bani să fie accesați, adică autostrada să NU fie trecută pe lista PPP:

(Citiți și ”Moldova vrea degeaba autostradă”: deși finanțarea cu bani UE e aprobată, guvernul va construi autostrada în Parteneriat Public-Privat)

Tot în domeniul infrastructurii, ministrul Lucian Şova recunoştea, în august, că pe liniile de cale ferată din România există peste 500 de puncte cu restricţii de viteză şi îşi exprima dorinţa ca sistemul de transport feroviar să ajungă „măcar la standardul din 1989”.

Totuși, în loc să apară măsurile concrete de absorbție a fondurilor europene pentru atingerea „măcar” a acestui obiectiv, Guvernul României face planuri de PPP pentru, liniile ferate de mare București – Craiova, cu extensie spre Sofia, Timișoara – Cluj, cu extensii dinspre Belgrad şi spre Budapesta, în lungime totală de aproximativ 1.275 km.

Tot în guvern se discută un PPP pentru o magistrală de metrou periferică (Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari).

În schimb, ar trebui să mobilizeze resurse pentru finalizarea lucrărilor la magistrala de metrou spre Drumul Taberei, ori să se grăbească să elaboreze documentația pentru magistrala care leagă Capitala de Aeroportul Otopeni (deja susținute sau cu angajamentul de susținere de Comisia Europeană).

Alte trei exemple proiecte PPP de infrastructură finanțabile prin fonduri europene:

  • Extinderea Portului Constanța prin construirea unor terminale suplimentare – deși ar putea fi accesat şi mai temeinic programuli de finantare pentru Interconectarea Europei, prin care (CEF) CN Administraţia Porturilor Maritime SA derulează deja proiectul „Modernizarea infrastructurii si protectia mediului in Portul Constanta – PROTECT”;
  • Canalul magistral Siret – Bărăgan pentru asigurarea irigării a 475.000 de hectare;
  • Aeroportul Bucureşti Sud.

Sănătatea

Dacă însă cazul A8 este deja flagrant, cel puțin la fel de controversate sunt cazurile spitalelor regionale.

Guvernul a aprobat în acest an construcția în regim PPP a trei spitale regionale, la Tg. Mureș, Timișoara și pentru zona Brăila-Galați, deși poate accesa fondurile europene și pentru acest tip de investiție.

Dovadă este solicitarea deja făcută pentru finanțarea din fonduri europene a construcției altor trei spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova.

Comisia Europeană nu limitează decât bugetul total al finanțărilor printr-un anumit program, problema este a autorităților române de a propune proiecte.

Însă autoritățile române nu se grăbesc deloc să întocmească documentele necesare. Elaborarea acestora pentru solicitările de finanțare a celor trei proiecte de spitale regionale propuse pentru fonduri europene de Guvernul României întârzie de trei ani.

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Abia spre sfârşitul acestui an proiectele ar putea sosi la Comisia Europeană, asta în cazul că guvernul se va ține de cuvânt. Și abia apoi vor începe licitaţiile, iar sfârşitul anului 2019 este un termen sufcient de rezonabil pentru începerea construcţiilor, din moment ce comisarul european l-a menționat ca atare, deși ca „speranță”.

„Banii pot fi cheltuiţi până în 2023. Este trist că au fost semnate în iulie 2015 şi s-a prevăzut ca studiile de fezabilitate să fie gata în 2016; suntem în 2018 şi nu sunt gata. Sperăm că vor fi mai rapide construcţiile decât elaborarea documentaţiilor”, spunea Corina Creţu, la jumătatea lunii septembrie, într-o conferință despre “Un buget modern pentru o Uniune mai puternică” la Cluj, potrivit Agerpres.

Alte proiecte PPP din domeniul sănătății care ar putea fi de asemenea finanțate din fonduri europene

Condiția este, însă, ca autoritățile române să pledeze credibil pentru acestea, dacă într-adevăr este esențială prioritatea lor pentru însănătoșirea și consolidarea sistemului de sănătate din România:

  • Banca naţională de sânge, plasmă umană şi celule stem și dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine, care să evită desele crize de asigurare a rezervelor de sânge şi a derivatelor din plasmă pentru spitale.
  • Reabilitarea şi modernizarea a numeroaselor spitale care suferă de echiparea deficitară şi de condiţii nesatisfăcătoare.
  • Clinica multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici” din incinta Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, care include două corpuri de clădire de circa 51.000 mp pe mai multe nivele, cu secție de urgență, ambulatoriu, săli pentru consultații, imagistică, radioterapie, bloc operator, etc.

Există dovezi că finanţarea prin fonduri europene poate funcţiona. Doar trei exemple:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați urmează să primească prin Programului Operațional Regional (POR) pentru reabilitare şi extindere.
  • În iunie 2018 s-au semnat contractele de finanţare a investiţiilor în eficienţa energetică a spitalelor din Bicaz şi Vatra Dornei, prin POR.
  • În 2017 s-a semnat contractul pentru finanţarea cu 88 de milioane de lei prin POR a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași.

Ordonanţa recentă privind PPP include fondurile europene în proporţie de 25% din valoarea proiectelor.

Fondurile europene nu se pot folosi în cazul în care proiectele de investiţii nu sunt considerate prioritare la  Bruxelles, din cauză că ghemului de interese locale nu coincid neapărat  cu interesle naţionale şi pan- europene

Și totuși: de ce?

Finanțarea prin parteneriatul public privat are un avantaj serios în special pentru guvernanți:

Derularea proiectelor și cheltuirea banilor nu sunt controlate de OLAF, DLAF sau de alte organizsme europene care monitorizează implementarea. În plus, banii de la bugetul României sunt direcționați discreționar, nemaivorbind de implicarea intereselor private atunci când se vor împărți nu doar cheltuielile, ci și veniturile.

Finanțarea cu bani europeni este ocolită: verificările nu se fac de către autoritățile române.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult

Stiri

PSD boicotează votul de investitură al Guvernului Orban 2 – decizie unanimă a CEx

Vladimir Ionescu

Conducerea PSD au votat miercuri, în unanimitate, în ședința CEx să boicoteze ședința de plen programată luni, în care ar fi trebuit să fie dat… Mai mult

Europa

Document al Comisiei: Transporturile din UE își vor reduce la jumătate dependența de petrol abia în 2050

Iulian Soare

În pofida obiectivului declarat de a decarboniza transporturile și a actelor promovate de Comisia Europeană pentru a stimula acest lucru, sectorul transporturilor va rămâne puternic… Mai mult

Stiri

PNL merge pe mâna lui Mihai Chirica la alegerile pentru Primăria Iași

Razvan Diaconu

Mihai Chirica a confirmat, miercuri, că va candida la alegerile locale din partea PNL, după ce anterior au apărut informații pe surse că liderii PNL… Mai mult

Stiri

Acționarii combinatului de la Galați promit investiţii de un miliard de euro

Adrian N Ionescu

GFG Alliance s-a angajat să investească un miliard de euro pentru a moderniza combinatul siderurgic de la Galați, în scopul reducerii emisiilor şi al creșterii… Mai mult

Stiri

Știați că inclusiv Fiscul poate cere acces la informațiile despre clienți, relații de afaceri și tranzacții?

AVOCATNET

Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor este prevăzut în procedura fiscală de la finele lui 2018. Practic, în anumite condiții, băncile,… Mai mult

Europa

România a avut cea mai mare rată de creştere în construcţii din UE în Trimestrul 4 / 2019

Adrian N Ionescu

Constructorii români au profitat de vremea bună şi de creșterea salariului minim și au înregistrat de departe cele mai mari creșteri ale producției în ultimul… Mai mult