fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Lista miliardelor de euro care tocmai se aruncă: Proiectele finanțabile cu bani gratuiți, trecute la PPP

de Adrian N Ionescu , 28.10.2018

Efervescenţa guvernamentală cu care se pun la cale zeci de proiecte de parteneriat privat (PPP) ignoră disponibilitatea finanţării multora dintre ele prin fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro.

Exemplul autostrăzii Tg. Mureș – Iași a câştigat în notorietate, după ce Comisarul European Corina Crețu a criticat sever Guvernul României pentru planul de a construit tronsonul Tg. Neamț – Iași în regim PPP, deși autostrada „este în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene” .

Întreagul proiect A8 (Ungheni-Iași-Tg.Neamț–Tg.Mureș) are finanțare europeană asigurată în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare: singura problemă este ca acești bani să fie accesați, adică autostrada să NU fie trecută pe lista PPP:

(Citiți și ”Moldova vrea degeaba autostradă”: deși finanțarea cu bani UE e aprobată, guvernul va construi autostrada în Parteneriat Public-Privat)

Tot în domeniul infrastructurii, ministrul Lucian Şova recunoştea, în august, că pe liniile de cale ferată din România există peste 500 de puncte cu restricţii de viteză şi îşi exprima dorinţa ca sistemul de transport feroviar să ajungă „măcar la standardul din 1989”.

Totuși, în loc să apară măsurile concrete de absorbție a fondurilor europene pentru atingerea „măcar” a acestui obiectiv, Guvernul României face planuri de PPP pentru, liniile ferate de mare București – Craiova, cu extensie spre Sofia, Timișoara – Cluj, cu extensii dinspre Belgrad şi spre Budapesta, în lungime totală de aproximativ 1.275 km.

Tot în guvern se discută un PPP pentru o magistrală de metrou periferică (Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari).

În schimb, ar trebui să mobilizeze resurse pentru finalizarea lucrărilor la magistrala de metrou spre Drumul Taberei, ori să se grăbească să elaboreze documentația pentru magistrala care leagă Capitala de Aeroportul Otopeni (deja susținute sau cu angajamentul de susținere de Comisia Europeană).

Alte trei exemple proiecte PPP de infrastructură finanțabile prin fonduri europene:

  • Extinderea Portului Constanța prin construirea unor terminale suplimentare – deși ar putea fi accesat şi mai temeinic programuli de finantare pentru Interconectarea Europei, prin care (CEF) CN Administraţia Porturilor Maritime SA derulează deja proiectul „Modernizarea infrastructurii si protectia mediului in Portul Constanta – PROTECT”;
  • Canalul magistral Siret – Bărăgan pentru asigurarea irigării a 475.000 de hectare;
  • Aeroportul Bucureşti Sud.

Sănătatea

Dacă însă cazul A8 este deja flagrant, cel puțin la fel de controversate sunt cazurile spitalelor regionale.

Guvernul a aprobat în acest an construcția în regim PPP a trei spitale regionale, la Tg. Mureș, Timișoara și pentru zona Brăila-Galați, deși poate accesa fondurile europene și pentru acest tip de investiție.

Dovadă este solicitarea deja făcută pentru finanțarea din fonduri europene a construcției altor trei spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova.

Comisia Europeană nu limitează decât bugetul total al finanțărilor printr-un anumit program, problema este a autorităților române de a propune proiecte.

Însă autoritățile române nu se grăbesc deloc să întocmească documentele necesare. Elaborarea acestora pentru solicitările de finanțare a celor trei proiecte de spitale regionale propuse pentru fonduri europene de Guvernul României întârzie de trei ani.

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Abia spre sfârşitul acestui an proiectele ar putea sosi la Comisia Europeană, asta în cazul că guvernul se va ține de cuvânt. Și abia apoi vor începe licitaţiile, iar sfârşitul anului 2019 este un termen sufcient de rezonabil pentru începerea construcţiilor, din moment ce comisarul european l-a menționat ca atare, deși ca „speranță”.

„Banii pot fi cheltuiţi până în 2023. Este trist că au fost semnate în iulie 2015 şi s-a prevăzut ca studiile de fezabilitate să fie gata în 2016; suntem în 2018 şi nu sunt gata. Sperăm că vor fi mai rapide construcţiile decât elaborarea documentaţiilor”, spunea Corina Creţu, la jumătatea lunii septembrie, într-o conferință despre “Un buget modern pentru o Uniune mai puternică” la Cluj, potrivit Agerpres.

Alte proiecte PPP din domeniul sănătății care ar putea fi de asemenea finanțate din fonduri europene

Condiția este, însă, ca autoritățile române să pledeze credibil pentru acestea, dacă într-adevăr este esențială prioritatea lor pentru însănătoșirea și consolidarea sistemului de sănătate din România:

  • Banca naţională de sânge, plasmă umană şi celule stem și dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine, care să evită desele crize de asigurare a rezervelor de sânge şi a derivatelor din plasmă pentru spitale.
  • Reabilitarea şi modernizarea a numeroaselor spitale care suferă de echiparea deficitară şi de condiţii nesatisfăcătoare.
  • Clinica multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici” din incinta Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, care include două corpuri de clădire de circa 51.000 mp pe mai multe nivele, cu secție de urgență, ambulatoriu, săli pentru consultații, imagistică, radioterapie, bloc operator, etc.

Există dovezi că finanţarea prin fonduri europene poate funcţiona. Doar trei exemple:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați urmează să primească prin Programului Operațional Regional (POR) pentru reabilitare şi extindere.
  • În iunie 2018 s-au semnat contractele de finanţare a investiţiilor în eficienţa energetică a spitalelor din Bicaz şi Vatra Dornei, prin POR.
  • În 2017 s-a semnat contractul pentru finanţarea cu 88 de milioane de lei prin POR a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași.

Ordonanţa recentă privind PPP include fondurile europene în proporţie de 25% din valoarea proiectelor.

Fondurile europene nu se pot folosi în cazul în care proiectele de investiţii nu sunt considerate prioritare la  Bruxelles, din cauză că ghemului de interese locale nu coincid neapărat  cu interesle naţionale şi pan- europene

Și totuși: de ce?

Finanțarea prin parteneriatul public privat are un avantaj serios în special pentru guvernanți:

Derularea proiectelor și cheltuirea banilor nu sunt controlate de OLAF, DLAF sau de alte organizsme europene care monitorizează implementarea. În plus, banii de la bugetul României sunt direcționați discreționar, nemaivorbind de implicarea intereselor private atunci când se vor împărți nu doar cheltuielile, ci și veniturile.

Finanțarea cu bani europeni este ocolită: verificările nu se fac de către autoritățile române.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult