fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Lista miliardelor de euro care tocmai se aruncă: Proiectele finanțabile cu bani gratuiți, trecute la PPP

de Adrian N Ionescu , 28.10.2018

Efervescenţa guvernamentală cu care se pun la cale zeci de proiecte de parteneriat privat (PPP) ignoră disponibilitatea finanţării multora dintre ele prin fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro.

Exemplul autostrăzii Tg. Mureș – Iași a câştigat în notorietate, după ce Comisarul European Corina Crețu a criticat sever Guvernul României pentru planul de a construit tronsonul Tg. Neamț – Iași în regim PPP, deși autostrada „este în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene” .

Întreagul proiect A8 (Ungheni-Iași-Tg.Neamț–Tg.Mureș) are finanțare europeană asigurată în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare: singura problemă este ca acești bani să fie accesați, adică autostrada să NU fie trecută pe lista PPP:

(Citiți și ”Moldova vrea degeaba autostradă”: deși finanțarea cu bani UE e aprobată, guvernul va construi autostrada în Parteneriat Public-Privat)

Tot în domeniul infrastructurii, ministrul Lucian Şova recunoştea, în august, că pe liniile de cale ferată din România există peste 500 de puncte cu restricţii de viteză şi îşi exprima dorinţa ca sistemul de transport feroviar să ajungă „măcar la standardul din 1989”.

Totuși, în loc să apară măsurile concrete de absorbție a fondurilor europene pentru atingerea „măcar” a acestui obiectiv, Guvernul României face planuri de PPP pentru, liniile ferate de mare București – Craiova, cu extensie spre Sofia, Timișoara – Cluj, cu extensii dinspre Belgrad şi spre Budapesta, în lungime totală de aproximativ 1.275 km.

Tot în guvern se discută un PPP pentru o magistrală de metrou periferică (Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari).

În schimb, ar trebui să mobilizeze resurse pentru finalizarea lucrărilor la magistrala de metrou spre Drumul Taberei, ori să se grăbească să elaboreze documentația pentru magistrala care leagă Capitala de Aeroportul Otopeni (deja susținute sau cu angajamentul de susținere de Comisia Europeană).

Alte trei exemple proiecte PPP de infrastructură finanțabile prin fonduri europene:

  • Extinderea Portului Constanța prin construirea unor terminale suplimentare – deși ar putea fi accesat şi mai temeinic programuli de finantare pentru Interconectarea Europei, prin care (CEF) CN Administraţia Porturilor Maritime SA derulează deja proiectul „Modernizarea infrastructurii si protectia mediului in Portul Constanta – PROTECT”;
  • Canalul magistral Siret – Bărăgan pentru asigurarea irigării a 475.000 de hectare;
  • Aeroportul Bucureşti Sud.

Sănătatea

Dacă însă cazul A8 este deja flagrant, cel puțin la fel de controversate sunt cazurile spitalelor regionale.

Guvernul a aprobat în acest an construcția în regim PPP a trei spitale regionale, la Tg. Mureș, Timișoara și pentru zona Brăila-Galați, deși poate accesa fondurile europene și pentru acest tip de investiție.

Dovadă este solicitarea deja făcută pentru finanțarea din fonduri europene a construcției altor trei spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova.

Comisia Europeană nu limitează decât bugetul total al finanțărilor printr-un anumit program, problema este a autorităților române de a propune proiecte.

Însă autoritățile române nu se grăbesc deloc să întocmească documentele necesare. Elaborarea acestora pentru solicitările de finanțare a celor trei proiecte de spitale regionale propuse pentru fonduri europene de Guvernul României întârzie de trei ani.

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Abia spre sfârşitul acestui an proiectele ar putea sosi la Comisia Europeană, asta în cazul că guvernul se va ține de cuvânt. Și abia apoi vor începe licitaţiile, iar sfârşitul anului 2019 este un termen sufcient de rezonabil pentru începerea construcţiilor, din moment ce comisarul european l-a menționat ca atare, deși ca „speranță”.

„Banii pot fi cheltuiţi până în 2023. Este trist că au fost semnate în iulie 2015 şi s-a prevăzut ca studiile de fezabilitate să fie gata în 2016; suntem în 2018 şi nu sunt gata. Sperăm că vor fi mai rapide construcţiile decât elaborarea documentaţiilor”, spunea Corina Creţu, la jumătatea lunii septembrie, într-o conferință despre “Un buget modern pentru o Uniune mai puternică” la Cluj, potrivit Agerpres.

Alte proiecte PPP din domeniul sănătății care ar putea fi de asemenea finanțate din fonduri europene

Condiția este, însă, ca autoritățile române să pledeze credibil pentru acestea, dacă într-adevăr este esențială prioritatea lor pentru însănătoșirea și consolidarea sistemului de sănătate din România:

  • Banca naţională de sânge, plasmă umană şi celule stem și dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine, care să evită desele crize de asigurare a rezervelor de sânge şi a derivatelor din plasmă pentru spitale.
  • Reabilitarea şi modernizarea a numeroaselor spitale care suferă de echiparea deficitară şi de condiţii nesatisfăcătoare.
  • Clinica multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici” din incinta Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, care include două corpuri de clădire de circa 51.000 mp pe mai multe nivele, cu secție de urgență, ambulatoriu, săli pentru consultații, imagistică, radioterapie, bloc operator, etc.

Există dovezi că finanţarea prin fonduri europene poate funcţiona. Doar trei exemple:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați urmează să primească prin Programului Operațional Regional (POR) pentru reabilitare şi extindere.
  • În iunie 2018 s-au semnat contractele de finanţare a investiţiilor în eficienţa energetică a spitalelor din Bicaz şi Vatra Dornei, prin POR.
  • În 2017 s-a semnat contractul pentru finanţarea cu 88 de milioane de lei prin POR a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași.

Ordonanţa recentă privind PPP include fondurile europene în proporţie de 25% din valoarea proiectelor.

Fondurile europene nu se pot folosi în cazul în care proiectele de investiţii nu sunt considerate prioritare la  Bruxelles, din cauză că ghemului de interese locale nu coincid neapărat  cu interesle naţionale şi pan- europene

Și totuși: de ce?

Finanțarea prin parteneriatul public privat are un avantaj serios în special pentru guvernanți:

Derularea proiectelor și cheltuirea banilor nu sunt controlate de OLAF, DLAF sau de alte organizsme europene care monitorizează implementarea. În plus, banii de la bugetul României sunt direcționați discreționar, nemaivorbind de implicarea intereselor private atunci când se vor împărți nu doar cheltuielile, ci și veniturile.

Finanțarea cu bani europeni este ocolită: verificările nu se fac de către autoritățile române.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult