La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Lista miliardelor de euro care tocmai se aruncă: Proiectele finanțabile cu bani gratuiți, trecute la PPP

de Adrian N Ionescu , 28.10.2018

Efervescenţa guvernamentală cu care se pun la cale zeci de proiecte de parteneriat privat (PPP) ignoră disponibilitatea finanţării multora dintre ele prin fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro.

Exemplul autostrăzii Tg. Mureș – Iași a câştigat în notorietate, după ce Comisarul European Corina Crețu a criticat sever Guvernul României pentru planul de a construit tronsonul Tg. Neamț – Iași în regim PPP, deși autostrada „este în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene” .

Întreagul proiect A8 (Ungheni-Iași-Tg.Neamț–Tg.Mureș) are finanțare europeană asigurată în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare: singura problemă este ca acești bani să fie accesați, adică autostrada să NU fie trecută pe lista PPP:

(Citiți și ”Moldova vrea degeaba autostradă”: deși finanțarea cu bani UE e aprobată, guvernul va construi autostrada în Parteneriat Public-Privat)

Tot în domeniul infrastructurii, ministrul Lucian Şova recunoştea, în august, că pe liniile de cale ferată din România există peste 500 de puncte cu restricţii de viteză şi îşi exprima dorinţa ca sistemul de transport feroviar să ajungă „măcar la standardul din 1989”.

Totuși, în loc să apară măsurile concrete de absorbție a fondurilor europene pentru atingerea „măcar” a acestui obiectiv, Guvernul României face planuri de PPP pentru, liniile ferate de mare București – Craiova, cu extensie spre Sofia, Timișoara – Cluj, cu extensii dinspre Belgrad şi spre Budapesta, în lungime totală de aproximativ 1.275 km.

Tot în guvern se discută un PPP pentru o magistrală de metrou periferică (Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari).

În schimb, ar trebui să mobilizeze resurse pentru finalizarea lucrărilor la magistrala de metrou spre Drumul Taberei, ori să se grăbească să elaboreze documentația pentru magistrala care leagă Capitala de Aeroportul Otopeni (deja susținute sau cu angajamentul de susținere de Comisia Europeană).

Alte trei exemple proiecte PPP de infrastructură finanțabile prin fonduri europene:

  • Extinderea Portului Constanța prin construirea unor terminale suplimentare – deși ar putea fi accesat şi mai temeinic programuli de finantare pentru Interconectarea Europei, prin care (CEF) CN Administraţia Porturilor Maritime SA derulează deja proiectul „Modernizarea infrastructurii si protectia mediului in Portul Constanta – PROTECT”;
  • Canalul magistral Siret – Bărăgan pentru asigurarea irigării a 475.000 de hectare;
  • Aeroportul Bucureşti Sud.

Sănătatea

Dacă însă cazul A8 este deja flagrant, cel puțin la fel de controversate sunt cazurile spitalelor regionale.

Guvernul a aprobat în acest an construcția în regim PPP a trei spitale regionale, la Tg. Mureș, Timișoara și pentru zona Brăila-Galați, deși poate accesa fondurile europene și pentru acest tip de investiție.

Dovadă este solicitarea deja făcută pentru finanțarea din fonduri europene a construcției altor trei spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova.

Comisia Europeană nu limitează decât bugetul total al finanțărilor printr-un anumit program, problema este a autorităților române de a propune proiecte.

Însă autoritățile române nu se grăbesc deloc să întocmească documentele necesare. Elaborarea acestora pentru solicitările de finanțare a celor trei proiecte de spitale regionale propuse pentru fonduri europene de Guvernul României întârzie de trei ani.

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Abia spre sfârşitul acestui an proiectele ar putea sosi la Comisia Europeană, asta în cazul că guvernul se va ține de cuvânt. Și abia apoi vor începe licitaţiile, iar sfârşitul anului 2019 este un termen sufcient de rezonabil pentru începerea construcţiilor, din moment ce comisarul european l-a menționat ca atare, deși ca „speranță”.

„Banii pot fi cheltuiţi până în 2023. Este trist că au fost semnate în iulie 2015 şi s-a prevăzut ca studiile de fezabilitate să fie gata în 2016; suntem în 2018 şi nu sunt gata. Sperăm că vor fi mai rapide construcţiile decât elaborarea documentaţiilor”, spunea Corina Creţu, la jumătatea lunii septembrie, într-o conferință despre “Un buget modern pentru o Uniune mai puternică” la Cluj, potrivit Agerpres.

Alte proiecte PPP din domeniul sănătății care ar putea fi de asemenea finanțate din fonduri europene

Condiția este, însă, ca autoritățile române să pledeze credibil pentru acestea, dacă într-adevăr este esențială prioritatea lor pentru însănătoșirea și consolidarea sistemului de sănătate din România:

  • Banca naţională de sânge, plasmă umană şi celule stem și dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine, care să evită desele crize de asigurare a rezervelor de sânge şi a derivatelor din plasmă pentru spitale.
  • Reabilitarea şi modernizarea a numeroaselor spitale care suferă de echiparea deficitară şi de condiţii nesatisfăcătoare.
  • Clinica multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici” din incinta Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, care include două corpuri de clădire de circa 51.000 mp pe mai multe nivele, cu secție de urgență, ambulatoriu, săli pentru consultații, imagistică, radioterapie, bloc operator, etc.

Există dovezi că finanţarea prin fonduri europene poate funcţiona. Doar trei exemple:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați urmează să primească prin Programului Operațional Regional (POR) pentru reabilitare şi extindere.
  • În iunie 2018 s-au semnat contractele de finanţare a investiţiilor în eficienţa energetică a spitalelor din Bicaz şi Vatra Dornei, prin POR.
  • În 2017 s-a semnat contractul pentru finanţarea cu 88 de milioane de lei prin POR a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași.

Ordonanţa recentă privind PPP include fondurile europene în proporţie de 25% din valoarea proiectelor.

Fondurile europene nu se pot folosi în cazul în care proiectele de investiţii nu sunt considerate prioritare la  Bruxelles, din cauză că ghemului de interese locale nu coincid neapărat  cu interesle naţionale şi pan- europene

Și totuși: de ce?

Finanțarea prin parteneriatul public privat are un avantaj serios în special pentru guvernanți:

Derularea proiectelor și cheltuirea banilor nu sunt controlate de OLAF, DLAF sau de alte organizsme europene care monitorizează implementarea. În plus, banii de la bugetul României sunt direcționați discreționar, nemaivorbind de implicarea intereselor private atunci când se vor împărți nu doar cheltuielile, ci și veniturile.

Finanțarea cu bani europeni este ocolită: verificările nu se fac de către autoritățile române.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

17 angajați Airbus, suspectați de „trădare a secretelor corporaţiei”

Iulian Soare

Mai mulți angajați ai companiei Airbus sunt suspectați în Germania într-un dosar ce  investighează accesul neautorizat la documente, printre care și contracte, ale armatei germane,… Mai mult

Stiri

Premierul anunță amendarea proiectului lui Eugen Teodorovici pentru taxarea pensiilor speciale

Vladimir Ionescu

Impozitarea pensiilor militare, prevăzută în proiectul ministrului Eugen Teodorovici adoptat marți, la Senat, va fi eliminată la Camera Deputaților, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

România și Planul Juncker : 720 mil. euro atrase, din care 35% de Transgaz pentru BRUA

Adrian N Ionescu

  Operatorul magistralelor naționale de gaze natural, Transgaz (TGN) a obținut 34,7% din totalul finanțărilor de 720 de milioane de euro aprobate pentru România în… Mai mult

Europa

740 mil de euro din 27 mil. de articole: bunurile contrafăcute confiscate în UE în 2018

Iulian Soare

Aproape 27 de milioane de articole care încălcau drepturile de proprietate intelectuală (DPI), însumând o valoare de piață de aproximativ 740 de milioane de euro,… Mai mult

Stiri

Termenul pentru depunerea cererilor de aministie fiscală – prelungit până la 31 octombrie

Vladimir Ionescu

Termenul de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare în vederea beneficierii de amnistie fiscală a fost majorat cu o lună, până… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului atacă la CCR o modificare adusă legii exproprierii pentru utilitate publică

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la la un articol din legea adoptată în iulie pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă și-a depus, joi, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale, social-democrații anunțând că au depus în susținerea candidatului PSD dosare conținând… Mai mult