fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Deficitul contului curent – sub cel de anul trecut. Investițiile străine, în scădere cu 68%

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele opt luni din 2020, un deficit de 5.789 milioane euro, cu 18,5% sub nivelul din… Mai mult

14.10.2020

Chestiunea

Tendință vizibilă de revenire a industriei, în ciuda cifrelor conjuncturale: Obiectiv – refacerea rapidă a nivelului atins în 2018

România a consemnat în luna august 2020 o scădere de -10,5% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută) iar valoarea față de aceeași… Mai mult

14.10.2020

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

Lista guvernului cu majoritate mică şi programul de guvernare pe care nu l-a făcut cu majoritate mare

de Mariana Bechir 3.3.2014

După o săptămână de negocieri cu UDMR, premierul Victor Ponta a anunţat luni componenţa noului guvern.

Lista miniştrilor şi portofoliile, care vor fi supuse aprobării marţi în Parlamentul României, este:

  • Gabriel Oprea, ministrul de Interne, vice-prim-ministru
  • Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, vice-prim-ministru
  • Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării regionale, vice-prim-ministru
  • Kelemen Hunor, ministrul Culturii, vice-prim-ministru
  • Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe
  • Mircea Duşa, ministrul Apărării
  • Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei
  • Atilla Korodi, ministrul Mediului
  • Constantin Niţă, ministrul Economiei
  • Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii
  • Remus Pricopie, ministrul Educaţiei
  • Rovana Plumb, ministrul Muncii
  • Eugen Teodorovici, ministrul pentru Fonduri europene
  • Dan Şova, ministrul Transporturilor
  • Liviu Voinea, ministrul pentru Buget
  • Mihnea Costoriu, ministrul Cercetării
  • Doina Pana, ministrul Apelor, pădurilor
  • Eugen Nicolicea, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul
  • Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor Publice,
  • Răzvan Nicolescu, ministru delegat pentru Energie
  • Florin Jianu, ministru delegat pentru IMM, mediu de afaceri şi turism
  • Gabriela Szabo, ministrul Tineretului şi Sportului
  • Alexandru Cotovelea, ministrul Societăţii Informaţionale
  • Aurelia Cristea, ministru pentru Dialog social şi societate civilă
  • Bogdan Stanoevici, ministru pentru Românii de pretutindeni

Despre negocierile vizând formarea noului guvern, premierul Victor Ponta a afirmat:

  • Pentru susţinerea guvernului s-au pronunţat UDMR, prin semnarea acordului de colaborare la guvernare, grupul minorităţilor naţionale şi PPDD, cu susţinere punctuală
  • Programul politic va rămâne cel aprobat de Parlament în data de 21 decembrie 2012
  • Structura guvernului va fi aproape identică cu cea aprobată de Parlament în data de 21 decembrie 2012
  • Obiectivul acestor negocieri a fost asigurarea stabilităţii politice până în 2016

Acordul guvernamental

Intrarea UDMR la guvernare s-a făcut în baza Acordului guvernamental semnat luni de către Kelemen Hunor, preşedintele formaţiunii maghiare, şi de premierul Victor Ponta, acord care stabileşte de la bun început că programul de guvernare este cel adoptat de Parlament în decembrie 2012:

Articolul 1 din Acordul guvernamental: UDMR face parte din formula guvernamentală şi îşi asumă programul Guvernului 2013-2016, adoptat de Parlamentul României în data de 21 decembrie 2012.

Articolul 2: pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor articolului 1, UDMR va avea membri în Guvernul României la nivel de miniştri şi secretari de stat, conform ponderii în cadrul majorităţii parlamentare.

Articolul 3: deciziile de acţiune la nivelul Guvernului se stabilesc prin consens între liderii partidelor şi formaţiunilor politice din cadrul coaliţiei de guvernare.

Numele noi din guvern

Răzvan Nicolescu (ministrul pentru Energie)  are 35 de ani şi deține a doua funcție ca importanță pe care o are un român la nivel european, după cea de comisar european: vicepreședintele Consiliului de Supraveghere al Agenției Europene de Reglementare în Energie (ACER). Într-un interviu acordat la sfârşitul anului trecut agenţiei Agerpres, îşi exprima intenţia de a candida în 2014 chiar pentru funcţia de preşedinte al agentiei europene de reglementare.

Este absolvent al Universității Politehnică București, Facultatea de Energetică. În anul 2008 a absolvit un program MBA al Solvay Business School (Bruxelles, Belgia). A fost timp de 3 ani reprezentatul Romaniei la UE pe probleme de energie, între 2006 şi 2008. Un an a facut parte din consiliul consultativ al European Supply Agency, În 2007-2008 a făcut parte din grupul de dialog Uniunea Europeană — Federația Rusă pe strategii energetice comune. Tot în 2008, a fost membru în Consiliul Consultativ al Agenției Europene Euratom. Până în anunţul premierului de cooptare a sa în guvern, Răzvan Nicolescu a ocupat funcţia de director de afaceri publice și reglementare al Petrom, cea mai mare companie românească.

Florin Jianu. Propus ministru delegat pentru IMM şi turism nu este înregimentat politic. Florin Jianu are 38 de ani, este absolvent al Facultăţii de Matematică al Universităţii Bucureşti, este preşedintele Uniunii Europene a Tinerilor Intreprinzători, membru al Consiliului Economic şi Social. 

Ioana Petrescu(-ministrul de Finanțe) – are 34 de ani şi a fost numită în septembrie 2013 consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului. Pe blogul său lansat după angajarea la Palatul Victoria şi intitulat “De la politicile publice din Washington la cele din Bucuresti. Un economist scrie din Palatul Victoria”, Ioana Petrescu se prezintă: “Sunt profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland. Am venit in Romania pentru un an pe un post de consilier de stat ca sa il ajut pe premier cu probleme economice, mai ales cu fiscalitatea, relatia cu mediul de afaceri si cu investitiile. Sunt specializata pe finante publice, economia tarilor in curs de dezvoltare si emergente si pe economia de securitate nationala. Am terminat Universitatea Harvard (doctorat si mastrat in economie) si Wellesley College (licenta in economie si matematica)”.

CV-ul său poate fi consultat pe pagina Universităţii Maryland – AICI.

Răzvan Cotovelea( ministrul societății informaționale) are 41 de ani şi este un tehnocrat cu vastă experienţă în problematica fondurilor europene. A intrat în administraţia publică în 1997, ca expert în Agenţia Română pentru Dezvoltare, unde a fost responsabil cu asistenţă tehnică şi juridică pentru investitorii străini.

În acelaşi an a trecut la Departamentul pentru Intergrare europeană, de la Guvern, unde a devenit responsabil pentru implementarea mai multor proiecte din fonduri europene pre-aderare. Doi ani mai târziu a devenit director în Ministerul de externe, ocupându-se tot de fonduri europene, preaderare, dar şi fonduri venite prin programe realizate cu ţări membrel ale UE, precum Germania sau Olanda. A trecut apoi la Ministerul Integrării Europene.

Aderarea României la UE l-a găsit la Ministerul de Finanţe, coordonator naţional al programului Phare şi coordonator al cadrului strategic pentru atragerea fondurilor europene în perioada 2007-2013.

A fost, ulterior, director al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), poziţie din care a negociat toate programele operaţionale din perioada 2007-2013. Şi-a dat demisia, după ce premierul Emil boc a transferat instituţia din subordinea Ministerul Finanţelor în coordonarea directă a premierului. Întrebat dacă acesta a fost motivul plecării sale, el a rgumentat că nesiguranţa privind soarta instituţiei l-a determinat să plece. Cu regretul că a creat la ACIS o structură de 100 de specialişti în administrarea fondurilor europene. Ulterior a devenit secretar de stat în Ministerul Afacerilor europene, în mandatul lui Leonard Orban. A ocupat această funcţie până la începutul anului 2013, când ministrul premierul Ponta l-a eliberat din funcţie, pentru că ministrul Eugen Teodorovici nu îl mai dorea în minister.

Aurelia Cristea(ministru pentru Dialogul social) – are 46 de ani, aleasă în 2012 deputat de Cluj. Membru în Comisia de buget, finanţe, bănci, Aurelia Cristea este membră a gupurilor parlamentare de prietenie cu Norvegia, Lituania şi Australia.  Între 2006 şi 2010, Aurelia Cristea a fost membru în cadrul Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), susţinută fiind în această funcţie de către PSD. În iulie 2012, a fost numită director general al Consiliul de Administraţie al Pool-ului de asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Bogdan Stanoevici (ministru pentru românii de pretutindeni). Născut pe 22 ianuarie 1958, la Bucureşti, este absolvent al IATC I.L. Caragiale, promoţia 1982. În mai 1989 s-a stabilit prin căsătorie în Franţa, dar a revenit în România în 2011. În perioada 1977 – 1989, Bogdan Stanoevici a fost membru al grupului SONG, a jucat în 13 lung-metraje şi10 filme. Ultimul său rol pe marele ecran l-a avut în producţia lui Lucian Pintilie- Tertium non datur.

UDMR revine în guvern – raportarea faţă de Roşia Montană

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, preia Ministerul Culturii, portofoliu pe care l-a mai deţinut între decembrie 2009 şi aprilie 2012, în guvernele Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu.

Mandatul său a fost foarte criticat după ce în iulie 2011, a semnat avizul de descărcare arheologică pentru exploatarea de la Roșia Montană, la cererea Comisiei Naţionale de Arheologie. Acesta, în pofida poziţiei oficiale a UDMR, care se opune exploatării aurifere din Munţii Apuseni.

Attila Korodi va deveni ministru al Mediu, poziţie pe care a mai deţinut-o în timpul Cabinetului Călin Popescu Tăriceanu şi apoi, în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. A fost dat în judecată de către cei de la Roşia Montană Gold Corporation, în 2008, deoarece a oprit evaluarea impactului pe care proiectul l-ar avea asupra mediului, ca urmare a deciziei jduecătoreşti prin care a fost certificatul de urbanism al proiectului.

Programul: Cum şi cât a guvernat cea mai mare coaliţie de guvernare postdecembristă

USL a avut cea mai mare susţinere parlamentară din istoria postdecembristă a României. Cu 70%, USL a bătut inclusiv recordul înregistrat de FSN la alegerile din mai 1990 (67,53% din numarul total).

În pofida acestui scor, coaliţia USL nu a reuşit să realizeze niciunul dintre marile proiecte pe care şi le-a propus la preluarea Puterii:

Regionalizarea. Rămâne un obiectiv departe de a fi realizat, până la adoptarea Constituţiei.

Revizuirea Constituţiei. Operaţiunea a eşuat recent, după ce Curtea Constituţională (CCR) a stabilit că 89 de modificări din cele 128 de amendamente aduse Constituției actuale nu sunt în acceptabile.

Descentralizarea. Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii în Parlament, în noiembrie 2013. A fost declarată neconstituţională, în ansamblul ei şi cu unanimitatea voturilor magistraţilor CCR, pe 10 ianuarie 2014.

Codul insolvenţei. Modificarea regulilor insolvenţei a fost adoptată, anul trecut, sub forma unei ordonanţe de urgenţă. Ea a fost declarată neconstituţională pe 29 noiembrie, la 5 zile după ce a intrat în vigoare. Guvernul a elaborat în noiembrie un proiect de lege, pe care Parlamentul să îl discute în procedură de urgenţă. Legea insolvenţei a căzut în Senat în februarie, când conflictul dintre PSD şi PNL a ajuns la deznodământ.

Impozite şi taxe. Guvernul USL a păstrat cota unică, însă a introdus mai multe taxe şi impozite noi:

  • acciza suplimentară 7 eurocenţi pe litrul de carburant (care ar trebui să se aplice de la 1 aprilie)
  • “taxa pe stâlp”, impozitul pe construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea fiecărei construcţii de acest tip
  • impunerea contribuţiei la sănătate (CASS) pe veniturile din chirii

Codurile penale. La 1 februarie au intrat în vigoare Codul Penal (CP) şi Codul de procedură penală (Cpp), dar fără modificările pe care DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi DIICOT le-au cerut. Pe 10 decembrie 2013, Camera Deputaţilor a modificat două articole din Codul Penal, astfel încât aleşii locali şi parlamentari scăpau de acuzaţia de conflict de interese. Intervenţia a declanşat reacţii dure din partea cancelariilor străine. Intervenţiile au căzut, CCR declarându-le neconstituţionale.

Mecanismul de Cooperare şi Control (MCV). Din cauza crizei statului de drept, din 2912, România a avut un raport MCV suplimentar, faţă de Bulgaria, în ianuarie 2013.

Memorandumul Rompetrol. CCR a declarat neconstituţională şi Legea de aprobare a Memorandumului cu Rompetrol, prin care statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare. Legea a fost atacată la Curte de către preşedintele Traian Băsescu, cel care îl acuza pe premierul Victor Ponta că şterge “cu mâna Parlamentului” datorii Rompetrol de aproximativ 400 de milioane de euro. CCR a respins legea şi a cerut Executivului să emită o Hotărâre de Guvern, subiectul neputând fi adoptat prin lege. HG a fost adoptată la sfârşitul lunii ianuarie 2014.

Strategia pentru fondurile UE 2014 – 2020. Ministerul Fondurilor Europene a publicat în februarie a doua variantă a Acordului de Parteneriat 2014 – 2020, cadrul strategic pentru cheltuirea fondurilor europene în următorii 7 ani. Prima variantă a strategiei a fost criticată de Comisia Europeană, care a catalogat documentul drept “prea vag şi fără viziune”, după ce alte două drafturi ale documentului fuseseră criticate dur în corespondenţă, de către autorităţile europene.

Privatizarea eşuată a CFR Marfă. 

Privatizarea eşuată a Oltchim.

Schimbarea pe criterii politice a Consiliilor de Administraţie de la TAROM şi de la CFR Marfă.

Ruperea USL

Coaliţia de guvernare a încetat oficial marţi, 25 februarie, ziua în care Delegaţia Permanentă a PNL a votat retragerea miniştrilor şi a secretarilor de stat din Guvernul Ponta şi ieşirea de la guvernare. Înfiinţată în 2011, ca o coaliţie împotriva lui Traian Băsescu, USL a încetat să mai existe de facto.

Neînţelegerile au izbucnit la începutul lunii februarie, când PSD a refuzat să meargă pe liste comune cu liberalii la alegerile pentru Parlamentul European şi a preferat să formeze alianţa electorală USD împreună cu PC şi UNPR.

Liberalii au aruncat toată răspunderea destrămării USL asupra PSD, acuzându-l pe premier că nu l-a acceptat pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, pe poziţiile de ministru de Interne şi vice-prim-ministru.

Miercuri, 26 februarie, miniştrii şi secretarii PNL şi-au depus demisia, PNL intrând în opoziţie.

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , , ,
Publicat la data de 3.3.2014

Un raspuns

  1. UnOarecare
    3.3.2014, 8:08 pm

    2 NOTE DE FIRESC:

    “Florin Jianu. Propus ministru delegat pentru IMM şi turism nu este înregimentat politic. Florin Jianu are 38 de ani, este absolvent al Facultăţii de Matematică al Universităţii Bucureşti, este preşedintele Uniunii Europene a Tinerilor Intreprinzători, membru al Consiliului Economic şi Social. ”

    SERIOS? NU CRED. SAU DACA NU E POLITIC E PE CARDASIE IN CORUPTIE, AFACERI, ETC…WHATEVER

    “Ioana Petrescu(-ministrul de Finanțe) – are 34 de ani şi a fost numită în septembrie 2013 consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului. Pe blogul său lansat după angajarea la Palatul Victoria şi intitulat “De la politicile publice din Washington la cele din Bucuresti. Un economist scrie din Palatul Victoria”, Ioana Petrescu se prezintă: “Sunt profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland. Am venit in Romania pentru un an pe un post de consilier de stat ca sa il ajut pe premier cu probleme economice, mai ales cu fiscalitatea, relatia cu mediul de afaceri si cu investitiile. Sunt specializata pe finante publice, economia tarilor in curs de dezvoltare si emergente si pe economia de securitate nationala. Am terminat Universitatea Harvard (doctorat si mastrat in economie) si Wellesley College (licenta in economie si matematica)”.”

    SERIOS? SI NOI DE CE NU AM VAZUT NIMIC DE BINE? SAU AVETI MINOR PE TAXE SI IMPOZITE SI NU MAI REUSITI SA VA ADUCETI AMINTE “CHESTIILE” DE LA MAJOR?

Lăsați un comentariu


Stiri

DNA îl poate cerceta penal pe Nicolae Bănicioiu – deputații au votat ridicarea imunității

Vladimir Ionescu

Deputații au votat marți, cu 202 voturi pentru, ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu, pe care DNA îl acuză de trafic de influență și luare de… Mai mult

Stiri

VIDEO / Marcel Boloș: 7 miliarde euro în perspectivă, pentru IMM, în perioada 2021-2027

Redacţia

Ce sume vor avea la dispoziție întreprinderile mici și mijlocii începând de anul viitor și pentru ce tipuri de proiecte a detaliat ministrul fondurilor europene,… Mai mult

Stiri

Studiu Deloitte: îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea restricțiilor adoptate în pandemie

Vladimir Ionescu

Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea primelor restricții impuse de… Mai mult

Stiri

Poluarea aerului crește cu 21% riscul de deces al pacienților cu Covid, în România

Iulian Soare

Poluarea aerului din România poate crește cu 21% riscul de deces în cazul îmbolnăvirii cu Covid-19, potrivit unui studiu publicat în revista Societății Europene de… Mai mult

Europa

Datoriile țărilor emergente au depășit pragul record de 4.000 miliarde dolari

Adrian N Ionescu

Datoriile denominate în dolari ale economiilor emergente au depăşit, pentru prima dată, pragul de 4.000 de miliarde de dolari, ca urmare a creșterii accentuate a… Mai mult

Stiri

PSD nu reușește să organizeze ședința conducerii Senatului ca să amâne alegerile generale

Razvan Diaconu

Ședința Biroului Permanent al Senatului, în care urma să fie introdusă în circuit legislativ cererea președintelui de reexaminare a proiectului de lege care dă dreptul… Mai mult

Stiri

Germania construieşte o staţie de alimentare cu hidrogen a trenurilor, a doua de acest tip la nivel mondial

Raluca Florescu

În landul Hesse, Germania, va fi construită până în decembrie 2022, o stație de alimentare cu hidrogen a trenurilor, a doua unitate de acest gen… Mai mult