Partidul Liber Democrat german (FDP) discută o eventuală ieșire din coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Olaf Scholz, după ce formațiunea nu a obţinut nici măcar 1% din voturi la alegerile regionale desfăşurate duminică în landul Brandenburg.
Liderul din Bavaria al partidului liberal, Martin Hagen, a cerut deschis ieşirea de la guvernare: „Când îţi dai seama că la un moment dat lucrurile nu mai funcţionează, trebuie să pui punct. Trebuie să vorbim clar despre asta la nivelul partidului”, a spus Hagen pentru ziarul Augsburger Allgemeine.
„De trei ani, FDP a fost sancţionat la fiecare scrutin regional, iar asta nu din cauza activităţii pe plan local. Oamenii resping în mod clar coaliţia”, a declarat politicianul, citat de EFE, agenție preluată de Agerpres.
Vicepreşedintele partidului, Wolfgang Kubicki, a estimat că, în urma rezultatelor la scrutinul regional din estul Germaniei, câştigat de social-democraţii lui Scholz, dar la mică distanţă de extrema-dreaptă (AfD) clasată pe locul doi, guvernul de coaliţie al acestuia va trebui să tragă concluziile, sau în caz contrar va înceta să existe.
„Este o chestiune de câteva săptămâni. Nu vom aştepta până la Crăciun”, a indicat vicepreşedintele FDP, în declaraţii acordate grupului media Funke.
Eșecurile de la alegerile regionale înregistrate de partidele aflate la guvernare
La începutul acestei luni, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record.
De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor, în Germania vor avea loc alegeri legislative naţionale.
O rupere a coaliţiei de guvernare le-ar permite liberalilor să se distanţeze de această formulă tripartită pe care în prezent doar 3% din populaţie o mai susţine, potrivit ultimelor cercetări sociologice de săptămâna trecută, şi să încerce să revină în sondaje, în care FDP se află sunt pragul de 5% necesar intrării în parlamentul federal (Bundestag) la votul pe liste de partid.
Președintele FDP dorește rămânerea la guvernare, dar „nu cu orice preț”
Totuşi, preşedintele formaţiunii, Christian Lindner, s-a pronunţat luni în favoarea continuării coaliţiei, dar nu cu orice preţ. „Trebuie să ai curajul să continui să lucrezi într-o coaliţie controversată dacă eşti convins că se poate realiza ceva”, a spus Lindner în timpul unei discuţii cu presa la care a analizat rezultatele alegerilor regionale din landul Brandenburg. Dar, în acelaşi timp, „trebuie să ai şi curajul, când vezi că posibilităţile sunt epuizate, să declanşezi o nouă dinamică'”, a adăugat ministrul de finanţe.
El a insistat că acum guvernul lui Scholz are în faţă o „toamnă a deciziilor”, în care trebuie să finalizeze bugetul pentru anul viitor şi de asemenea să facă faţă unei serii de provocări, printre care Lindner a evidenţiat recăpătarea controlului asupra fluxurilor migratorii, acţiune în care, a spus el, trebuie să colaboreze toate partidele democratice.
Guvernul de la Berlin a introdus controale la graniţe şi a elaborat un plan de combatere a migraţiei ilegale, ce cuprinde măsuri de securitate, restricţii privind serviciile acordate solicitanţilor de azil şi promisiunea unor măsuri care să faciliteze expulzarea migranţilor.
Întrebat despre succesul pe care extrema dreaptă l-a înregistrat acum în Brandenburg în rândul tinerilor, care la alegerile legislative naţionale din 2021 au votat în acest land cu predilecţie pentru FDP şi Verzi, liderul liberalilor germani a observat că în prezent „oamenii sunt preocupaţi de securitate şi de situaţia economică”, după ce la ultimele alegeri generale preocupările principale au fost schimbările climatice şi digitalizarea.
****
Urmărește-ne pe Google News
