Legile justiției – 3 proiecte de lege aprobate de guvern

Guvernul a aprobat miercuri pachetul de legi ale justiţie. Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, în deschiderea şedinţei de guvern, că procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă ”un exemplu de maturitate şi respnsabilitate pentru toate instituţiile implicate”.

Modificarea legilor justiției constituie un jalon PNRR, cu termen trimestrul 2 2023 pentru intrarea în vigoare a legilor, și un obiectiv cerut prin MCV.

Proiectele de lege aprobate în guvern urmează să intre în dezbatere parlamentară (unde pot fi modificate), aprobate și promulgate de președinte.

Asociații ale magistraților desființează proiectele lui Cătălin Predoiu

În luna iulie, după transmiterea proiectelor spre avizare la CSM, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiaiva pentru Justiţie au avertizat că noile proiecte compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate.

(Citește și: ”Asociații ale magistraților critică legile justiției – Proiecte total diferite de variantele asumate în fața Comisiei Europene, mențin modificările nocive”)

Asociaţiile au precizat: ”În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, se menţin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaţionale în ultimii ani:

• concursurile de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în funcţii de execuţie la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea (fiind şi singura formă de promovare permisă prin lege până la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic şi rămân sub controlul total al Secţiei pentru judecători a CSM
• Inspecţia Judiciară este minor cosmetizată
• rolul Institutului Naţional al Magistraturii, prin Consiliul Ştiinţific, în numirea inspectorilor este înlăturat total
• libertatea de exprimare a magistraţilor este grav afectată, fiind menţinută obligaţia de abţinere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”
• funcţionarea CSM în esenţă în secţii încalcă arhitectura constituţională a acestei autorităţi colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvată”.

În cele ce urmează, principalele modificări aprobate de guvern:

Statutul judecătorilor și procurorilor

• Au fost eliminate modalităţile alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante
• Reglementarea la nivel de lege a duratei minime a stagiilor de practică la Institutul Naţional al Magistraturii
• A fost eliminat rolului actual al Ministerului Finanţelor, instituţie din afara autorităţii judecătoreşti, în procedura de răspundere materială a magistraţilor pentru erori judiciare săvârşite cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi acordarea unui rol central în această procedură Secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii
• Având în vedere faptul că detaşarea reprezintă o modalitate excepţională de ocupare a unor posturi, atunci când există o nevoie temporară a autorităţii, principala modalitate fiind încadrarea prin concurs, s-a prevăzut că numărul magistraţilor detaşaţi în alte instituţii decât instanţe sau parchete nu poate depăşi 20% din numărul total de posturi aprobat pentru instituţia respectivă
• Delegarea şi detaşarea procurorilor se vor dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
• Instituirea la nivel de lege a obligaţiei magistraţilor ca, înaintea eliberării din funcţie prin pensionare, demisie, transfer în alte instituţii, să îşi finalizeze lucrările în curs
• Drepturile magistraţilor sunt menținute la nivelul existent în prezent, salarizarea magistraţilor se va reglementa prin lege specială privind salarizarea în domeniul justiţiei. În materia pensiilor de serviciu, se menţin dispoziţiile în vigoare privind cuantumul pensiilor de serviciu

(Descărcați AICI – LINK proiectul de Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor)

Organizarea judiciară

• Cu caracter de noutate, proiectul prevede faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiție va putea dispune, la propunerea președintelui acestei instanţe, repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la
  alte secții decât cea penală
• Măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție şi Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul – şef al direcţiei
• Sunt reglementate detaliat motivele precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției
• Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție şi este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti.
• Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decât cele mai sus menţionate este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite

(Descărcați AICI-LINK proiectul de Lege privind organizarea judiciară)

Consiliul Superior al Magistraturii

• Pentru evitarea unor blocaje instituţionale în activitatea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabileşte faptul că lucrările acestuia se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, însă dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia
• Proiectul extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, prin revenirea parţială la sistemul existent anterior intervenţiilor legislative operate în anul 2018. Astfel: acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, sau de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de procurori se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Noii titulari nu dobândesc putere de decizie cu privire la sancționarea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare revenind secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii
• Ţinând seama de faptul că reprezentanții societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii sunt, potrivit dispozițiilor constituționale, membri cu activitate permanentă ai acestuia, aceştia participând, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabileşte, similar incompatibilităților şi interdicțiilor instituite pentru judecători şi procurori, că această calitate este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi a calităţii de expert în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei
• Regulamentul de organizare şi funcționare a Inspecţiei Judiciare şi regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

(Descărcați AICI-LINK proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii)

***