Proiectul Predoiu de desființare a Secției speciale: Imunitate pentru magistrați

Proiectul de desființare a Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a fost lansat marți, de Ministerul Justiției, în dezbatere publică. Acesta aduce o modificare esențială a procedurii de anchetare a magistraților, modificare ce introduce un element politic în anchetarea magistraților – conform proiectului, punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general. 

Este o imunitate acordată magistraților, mai puternică chiar decât cea de care se bucură parlamentarii – în cazul aleșilor este vorba despre un vot al plenului camerei din care face parte cel a cărui urmărire penală o cer procurorii. În cazul magistraților, anchetarea poate fi blocată de un singur om – procurorul general. Acesta este numit la propunerea ministrului Justiției, adică a unui om politic.

Acum nu este nevoie de o astfel de autorizare prealabilă, ci doar de încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dar nu pentru anchetare, ci pentru perchiziționarea, reținerea sau arestarea unui magistrat.

În caz de flagrant, mai spune legea în vigoare, judecătorii și procuroriipot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii în vigoare, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori, fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.

Reamintim că Secția specială a fost înființată de fosta coaliția PSD – ALDE și a fost considerată periculoasă de către Comisia Europeană și Comisia de la Veneția, întrucât putea fi folosită ca instrument de presiune și control politic asupra magistraților.

De asemenea, proiectul prevede și încuviințarea de către Secțiile din CSM a trimiterii în judecată a magistrațiilor, un fel de al doilea filtru în calea tragerii la răspundere penală a unui magistrat.

Principalele modificări propuse de Ministerul Justiției pentru a intra în vigoare odată cu desființarea Secției speciale:

• punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
• trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului;
• Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării și de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu;
• în caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă;
• dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleși ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.

Cum explică ministerul, în Expunerea de motive, introducerea acestor prevederi:

• În scopul asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care  aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune.
• Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv.

Se revine la organizarea anterioară – competența DNA pentru faptele de corupție ale magistraților

De asemenea, proiectul stabilește revenirea în competența DNA a investigațiilor privind faptele de corupție ale magistraților:

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.