Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din „revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație se extinde, iar numărul angajaților care află că au ajuns victime ale măsurilor din ultimul an crește.
Ministrul Muncii neagă însă toate datele apărute din instituțiile care au calculat deja remunerațiile angajaților, inclusiv informațiile venite de la sindicaliști din Ministerul Finanțelor care cu asta se ocupă.
Dacă există scăderi ale neturilor, spune Lia Olguța Vasilescu, ele provin fie din nepriceperea funcționarilor de la resurse umane, care nu știu să citească niște reglementări clare și simple, fie din cauza patronilor care își fură angajații.
În ultimă instanță, a declarat ea la un moment dat, dacă există diminuări, ele provin din codul Fiscal, nu din Legea salarizării elaborate anul trecut, fără studii de impact, fără dezbateri reale cu partenerii sociale și în pofida avertismentelor venite de la patronate și sindicate.
Cea mai mare fiscalizare a muncii per individ
Transferul contribuțiilor de la angajat la angajator face ca fiscalitatea pe muncă să crească cu 8,9%, prin schimbarea bazei la care se raportează contribuțiile sociale, România devenind astfel statul membru UE cu cea mai mare fiscalizare a muncii per individ.
Cauzele diminuării salariilor nete
Reducerile consemnate deja de serviciul salarizare din instituții, sunt rezultatul aplicării concomintente a trei acte normative aprobate anul trecut:
- Legea salarizării bugetare elaborate anul trecut de Ministerul Muncii (aici intră și bugetarii de lux, cum îi numește Lia Olguța Vasilescu, dar și consilieri sau funcționari care luat, de exemplu, 4.000 de lei net)
- HG cu regulamentul de sporuri (grefierii și restul personalului auxiliar, polițiști și gardieni, personal din sănătate etc)
- transferul de taxe de la angajator, la angajat (majoritatea celor care iau un net mai mic din acest motiv sunt salariații din mediu privat)
Principalele efecte negative ale ”măririlor” din ultimul an
1. Sunt privilegiați aleșii,
fie ei parlamentari sau locali. Exemple: parlamentariilor le-au crescut indemnizații anul trecut, la valoarea pe care urmau să o aibă anul în anul 2022, iar în ianuarie anul acesta au mai primit o majorare de 800 de lei, în medie; un viceprimar de localitate cu un număr de locuitori între 20.000 și 50.000 va avea 9.500 de lei brut.
2. Apar inechități noi
După ce Guvernul Dacian Cioloș s-a străduit să elimine inechitățile din vechea lege, reglementarea Liei Olguța Vasilescu a desființat echilibrul dintre familiile ocupaționale și a readus inechitățile, unele dintre ele fiind o premieră.
(Citiți și: ”România strâmbată: Cum se face că un medic de familie cu 1500 de pacienți e plătit cât un șofer din CNAS ”)
Este cazul lucrătorilor part time, unii dintre aceștia trezindu-se, situație unică în lume, în situația de a aduce bani de acasă pentru a-și plăti contribuțiile sociale (cele mai multe cazuri apar în educație, la personal auxiliar și la cadrele didactice cu normă incompletă).
3. Cei scutiți de impozitul pe venit, salarii mai mici
O altă problemă a cărei rezolvare se încearcă abia acum este cea a salariilor celor din domeniul IT și cercetare, precum și a angajaților cu dizabilități, categorii scutite de la plata impozitului pe venit.
În cazul lor, efectul transferului contribuțiilor nu este anihilat de reducere cu 6% a impozitului pe venit, astfel încât păstrarea netului presupune majorarea cu aproximativ 7% a brutului rezultat după transferul contribuțiilor sociale.
4. Salarii diferite, pentru funcții și gradații egale
De asemenea, au reapărut cazurile în care un necalificat câștigă mai mult decât un salariat cu studii superioare sau când un angajat cu vechime de 15 ani ia mai mult decât un debutant.
Nu se mai respectă principiul remunerației egale pentru funcții și gradații similare:
În Ministerul Culturii (bibliotecari, personal din muzee etc) și în Ministerul Turismului, aproximativ 40% din angajați riscă să piardă la net și câștigă mai puțin decât colegii lor din alte instituții centrale.
Aritmetici diferite și un verdict al ministrului Muncii: „Dacă au scăzut salariile din mediul privat, angajatorul l-a furat pe angajat”
Ministrul Lia Olguța Vasilescu insistă că numai 3% din bugetari (și aceia fiind „angajați de lux”) vor înregistra pierderi ale netului.
De cealaltă parte, sindicatele au numărat aproximativ 30% din bugetari și circa două milioane de lucrători în privat, afectați negativ de programul de guvernare PSD – ALDE.
Fostul primar al Craiovei neagă în continuare, iar în ceea ce privește diminuările din economia reală, aruncă întreaga responsabilitate asupra angajatorilor bulversați de numeroasele creșteri ale salariului minim și instabilitatea legislativă:
„Noi nu avem astfel de informaţii despre dări salariale din mediul privat. În orice caz, repet ca să se înţeleagă, transferul contribuţiilor nu ar trebui să afecteze netul angajaţilor din privat, pentru că este vorba de aceeaşi cheltuială a angajatorului pe care a avut-o şi anul trecut. Dacă le-au scăzut salariile, înseamnă că angajatorul a vrut să-şi crească profitul şi atât, deci l-a furat pe angajat, ca s-o spun mai pe româneşte, nu este vina Codului Fiscal”.
Guvernul trimite ITM-urile la companiile private ca să verifice renegocierea contractelor
Inspectoratele Teritoriale de Muncă vor merge în control la firmele “care profită de modificările Codului Fiscal” pentru a-și diminua cheltuielile cu forța de muncă, a amenințat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.
Dacă scad veniturile nete în mediul privat, a explicat ea, nu este din cauza modificărilor la Codul Fiscal, ci a angajatorilor care profită și nu transferă în brutul salariaților sumele ce reprezentau contribuțiile sociale plătite de firme.
“Guvernul a semnat un protocol de colaborare cu CNSLR-Frăția (confederație apropiată PSD – n. red.) prin care se constitue echipe mixte, în fiecare județ, pentru a anunța care sunt firmele care profită de modificările Codului Fiscal, astfel încât ITM să deruleze controale”, a anunțat Lia Olguța Vasilescu.
Demn de menționat, însă, este că angajatorii au termen până la data de 31 martie să modifice contractele de muncă – în cazul că își permit să facă asta – tocmai pentru a nu se îngrămădi într-un timp scurt la un sistem de înregistrare nepregătit să facă față unui volum mare de date.
(Citiți și: ”Cea mai mare fiscalizare a muncii per individ din Europa, explicată de guvernul PSD-ALDE. Inechitățile vechi, ”corectate” cu inechități noi ”)
Olguța Vasilescu a găsit și vinovații din sistemul public: Salariile sunt mai mici pentru că direcțiile de resurse umane le-au calculat greșit
Unor salariați li s-au calculat greșit salariile, din vina direcțiilor de resurse umane, nu din cauza legii, care este simplă și ușoară, a declarat miercuri ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, după întâlnirea cu reprezentanții personalului auxiliar din instanțe și parchete.
Grefierii nu sunt convinși de acest lucru, întrucât personalul de resurse umane are experiență și a făcut față numeroaselor modificări legislative de până acum.
În cazul în care ministrul Muncii ar avea dreptate, atrag ei atenția, reglementările nu permit decât conservarea salariilor nete din decembrie, fără a fi vorba de nicio creștere, cum promisese PSD – ALDE.
Soluții cu repetiție pentru angajații scutiți de impozitul pe venit
Diminuarea veniturilor nete ale salariaților scutiți de impozitul pe venit (persoanele fizice cudizabilități, programatori și cercetători), era previzibilă din momentul în care s-a decis transferul la angajat a contribuțiilor sociale virate de firme. În cazul lor, reducerea la 10% a impozitului nu atenuează impactul negativ al transferului de CAS și CASS.
Subiectul a fost, de altfel, discutat aproape jumătate de an, guvernele PSD – ALDE asigurând segmentul vizat că va exista o reglementare pentru ca facilitatea acordată în anii anteriori să nu determine diminuări ala veniturilor nete sau creșteri ale cheltuielilor cu personalul.
Cu toate acestea, abia la sfârșitul lunii decembrie Cabinetul Mihai Tudose a aprobat un memorandum prin care se stabilea crearea unei scheme de minimis care să ajute companiile.
O soluție complicată și care restrângea foarte mult numărul beneficiarilor.
Marți, Guvernul Dăncilă a anunțat abandonarea acestei formule și, seara, a publicat proiectul de OUG prin care statul se obligă să plătească, în anumite condiții, parte din contribuțiile sociale de sănătate ale acestor angajați.
Anomalii reparate prin OUG elaborate după tipărirea fluturașilor de salariu
Marți, Guvernul a prezentat un proiect de OUG care va repara două dintre anomaliile grave provocate de modificările legislative din ultimul an.
Cea mai gravă situație, cea a lucrătorilor part time care puteau să ajungă și în situația de a aduce bani de acasă pentru a-și plăti obligațiile fiscale legate de muncă, a fost rezolvată parțial – numai pentru bugetari.
„Personalul (…) beneficiază de o sumă al cărei cuantum se stabilește de ordonatorii de credite, astfel încât să se menţină în plată cuantumul net acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2017”, prevede proiectul de OUG elaborat de Ministerul Finanțelor.
Deciziile guvernanților care au făcut ca angajații patr time să aducă bani de acasă:
- transferul contribuțiilor la angajat
- obligația ca toate contribuțiile din contractele part time să fie plătite corespunzătorul salariului minim pe economie cu normă întreagă
Avocatul Poporului, sesizat în legătură cu discriminarea angajaţilor part-time din privat
cartel Alfa va ataca la Avocatul Poporului ordonanţa ce discriminează angajaţii din privat care lucrează part-time, a anunțat miercuri preşedintele cartel Alfa, Bogdan Hossu.
„În primul rând, ordonanţa respectivă nu respectă elemente minime de procedură, să aibă semnăturile iniţiatorilor şi ale ministerelor avizatoare, adică de conformitate cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Finanţe. Al doilea lucru, una din poziţii, este că nu poţi să mai faci încă o discriminare suplimentară faţă de discriminarea existentă pe care oricum o vom ataca la Avocatul Poporului. Sperăm ca Avocatul Poporului să o înainteze Curţii Constituţionale”, a explicat liderul sindical.
Grevă fiscală, în premieră: 300 de artiști anunță că nu vor depune Declarația 600
Aproape 300 de artişti – actori, cântăreţi, scriitori, coregrafi, fotografi, regizori, compozitori, dirijori, traducători etc – au iniţiat o petiţie online și au decis să-și asume riscurile financiare aferente și să nu depună declarația 600 în acest an.
Printre semnatarii petiţiei, care califică măsura fiscală drept una abuzivă și „un atentat la solidaritatea socială”, se numără actrița Dorina Chiriac, Lia și Dan Perjovschi, Ciprian Șiulea și scriitorul Alex Tocilescu.
Funcționarii Publici solicită demiterea Liei Olguța Vasilescu
„Ministrul Muncii trebuie demis pentru că a emis informații false cu referire la numărul de persoane care pierd la salariu, în condițiile în care numai cei care lucrează part time sunt 170.000 de oameni, în totalul de 1,2 milioane de bugetari.Informațiile sunt total eronate atunci când spune că doar 3% din total pierd la salariu. Sunt mult mai mulți, aproximativ 30% din personalul angajat în sistemul bugetar pierd la salariu, față de decembrie .
Toate aceste elemente ne fac să cerem nu demisia, ci demiterea ministrului Muncii”, a declarat miercuri Sebastian Oprescu, președinte al Sindicatului Național al Funcționarilor Publici.
Sindicatele dau în judecată Guvernul
Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a anunțat marți că sindicatele sunt hotărâte să protesteze faţă de schimbările decise de Executiv și care au dus la scăderea salariilor.
(Citiți și: ”Orgie administrativă pe legislația muncii: Guvernul trimite ITM-urile la companiile private ca să verifice renegocierea contractelor, se emană normele după termenele de implementare a normelor”)
BNS pregăteşte în acest moment „un demers de natură juridică”, pentru a acţiona în instanţă angajatorii „care au abuzat de neştiinţa angajaţilor, de prevederile abuzive ale Ordonanţei 79” şi va deschide procese colective, prin care îşi va reprezenta membrii de sindicate afiliate.
„În cursul acestei săptămâni vom înainta prima acțiune în instanță împotriva noilor măsuri fiscale luate de guvern“, a spus Dumitru Costin, președinte BNS.
”Sindicaliștii să mai învețe matematică”: Cum au fost blocate dezbaterea și dialogul pe legea salarizării
Confederațiile sindicale au atras atenția încă din vara anului trecut că Legea salarizării, aplicată împreună cu transferul contribuțiilor la angajat și alte măsuri noi din Codul Fiscal vor determina o reducere a veniturilor nete, începând cu 2018.
De fiecare dată, însă, atât ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, cât și președintele PSD, Liviu Dragnea, au contestat calculele sindicaliștilor și i-au acuzat că sabotează fără argumente programul de guvernare.
În luna octombrie, după ce cartel Alfa a organizat în Piața Victoriei un protest la care au participat salariați din sistemul de stat și din economia reală, Liviu Dragnea declara:
”Noi asistăm în ultima perioadă la proteste generate de măriri de salarii. E o noutate, dar o să ne obișnuim și cu asta. Trecerea contribuțiilor de la companie la angajat înseamnă că pentru angajat cresc contribuțiile la pensii, în afară de cele la sănătate, angajatorul nu va avea o cheltuială totală mai mare, iar salariatul va avea un venit net puțin mai mare, în funcție de salariu.”
Pe 27 decembrie, tot Liviu Dragnea susținea că programul de guvernare este ”pe plus” și nu înțelege de unde vine nemulțumirea oamenilor:
“Legea noastră crește salariile.. de ce această nervozitate?.. Vorbim de legea salarizării. a fost mare nervozitate, noi având o lege care mărea salariile. Pentru că de ce să-i mărești aluia atât și mie doar atât. Transferul contribuțiilor.. de ce să nu aibă încredere.. când s-a scris și pe tablă, au explicat și companii.. de ce să fie o problemă. Nu există niciun fel de motiv”, mai spunea liderul PSD.
Ministrul Muncii: “Sindicaliștii să învețe matematică”
În noiembrie, când Bogdan Hossu avertiza că o mare parte a salariaților vor avea venituri mai mici din cauza transferului contribuțiilor sociale, deoarece nimeni nu poate obliga angajatorul să crească brutul, ministrul Lia Olguța Vasilescu îl acuza de minciună:
„Sindicaliștii să învețe matematică. (…) Domnul Hossu, cum face dumnealui de fiecare dată, interpretează vorbele noastre, ca şi pe cele ale patronatelor. În momentul în care premierul a întrebat, cu subiect şi predicat, reprezentanţii patronatelor dacă au de gând să scadă salariile, toţi au spus că nici gând aşa ceva”, a replicat Olguța Vasilescu.
Urmărește-ne pe Google News
