La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Cea mai mare fiscalizare a muncii per individ din Europa, explicată de guvernul PSD-ALDE. Inechitățile vechi, ”corectate” cu inechități noi

de Vladimir Ionescu , 6.2.2018

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a susținut din nou marți, într-o conferință de presă, că doar 3% dintre salariați vor avea salarii mai mici decât înaintea ”revoluției fiscale”. Potrivit ministrului Olguța Vasilescu, acestea erau, oricum, salariile de lux.

Ele au fost tăiate pentru a se încadra în grila de 1 la 12 (raportarea între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu de bugetar, cel al președintelui), a mai spus ministrul.

Sindicatele o contrazic, însă, după ce fluturașii cu salariile pe luna ianuarie au început să fie deja tipăriți în diferitele instituții.

Concluzia principală a modificărilor intervenite prin transferul contribuțiilor de la angajat la angajator este că, per total, fiscalitatea pe muncă s-a majorat cu 8,9%, prin schimbarea bazei la care se raportează contribuțiile sociale.

România are, astfel, cea mai mare fiscalitate pe individ, din toată Europa.

Haosul lipsei studiului de impact: De ce apar diminuările de venituri nete

Mai multe categorii profesionale pierd la salariul net (și nu este vorba doar de salariile mari) din cauza aplicării concomintente a trei acte normative:

  • Legea salarizării bugetare elaborate anul trecut de Ministerul Muncii (aici intră și bugetarii de lux, cum îi numește Lia Olguța Vasilescu, dar și consilieri sau alți funcționari care încasau, de exemplu, 4.000 de lei net)
  • HG cu regulamentul de sporuri (grefierii și restul personalului auxiliar, polițiști și gardieni, personal din sănătate etc)
  • transferul de taxe de la angajator, la angajat (majoritatea celor care iau un net mai mic din acest motiv sunt salariații din mediu privat

Câți lucrători vor avea salarii nete mai mici – date intermediare

O fotografie exactă a numărului celor care pierd la remunerații și a sumelor medii pe cap de angajat nu există încă, iar fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru este convins că, în momentul de față, nici guvernanții nu au o imagine clară.

Potrivit marilor confederații sindicale, ar fi vorba despre:

  • între 20 – 30% din bugetari, afectați (din totalul de aproximativ 1,2 milioane). Conform Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP)
  • peste două milioane de salariați din mediul privat, conform estimărilor lui Dumitru Costin (BNS), care consideră că firmele care nu au înregistrat până acum acte adiționale la contractele de muncă nu o vor face nici de acum înainte. Majoritatea acestora sunt lucrători în IMM-uri.

Aritmetica bizară: Principalele efecte negative ale ”măririlor” din ultimul an

1. Sunt privilegiați aleșii,

fie ei parlamentari sau locali. Exemple: parlamentariilor le-au crescut indemnizații anul trecut, la valoarea pe care urmau să o aibă anul în anul 2022, iar în ianuarie anul acesta au mai primit o majorare de 800 de lei, în medie; un viceprimar de localitate cu un număr de locuitori între 20.000 și 50.000 va avea 9.500 de lei brut.

2. Apar inechități noi

După ce Guvernul Dacian Cioloș s-a străduit să elimine inechitățile din vechea lege, reglementarea Liei Olguța Vasilescu a desființat echilibrul dintre familiile ocupaționale și a readus inechitățile, unele dintre ele fiind o premieră.

(Citiți și: ”România strâmbată: Cum se face că un medic de familie cu 1500 de pacienți e plătit cât un șofer din CNAS ”)

Este cazul lucrătorilor part time, a căror problemă nu a fost sesizată până acum de către cabinetele PSD – ALDE. Acești angajați iau mult mai puțini bani, din cauza combinării dezastruoase a două dintre măsuri:

  • anul trecut, guvernul a obligat angajatorii să plătească pentru part time, indiferent de numărul orelor lucrate, contribuții corespunzătoare salariului minim pe economie stabilit pentru normă întreagă
  • de anul acesta, când a intrat în vigoare transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, salariații part time s-au trezit cu venituri multdiminuate, în unele cazuri fiind chiar obligați să aducă bani de acasă pentru a-și plăti contribuțiile

3. Cei scutiți de impozitul pe venit, salarii mai mici

O altă problemă a cărei rezolvare se încearcă abia acum este cea a salariilor celor din domeniul IT și cercetare, precum și a angajaților cu dizabilități, categorii scutite de la plata impozitului pe venit.

În cazul lor, efectul transferului contribuțiilor nu este anihilat de reducere cu 6% a impozitului pe venit, astfel încât păstrarea netului presupune majorarea cu aproximativ 7% a brutului rezultat după transferul contribuțiilor sociale.

Abia acum se încearcă elaborarea unui act normativ care să rezolve situația.

4. Salarii diferite, pentru funcții și gradații egale

De asemenea, au reapărut cazurile în care un necalificat câștigă mai mult decât un salariat cu studii superioare sau când un angajat cu vechime de 15 ani ia mai mult decât un debutant.

Lia Olguța Vasilescu a declarat marți că s-a urmărit principiul potrivit căruia aceeași funcţie şi gradaţie să fie plătită la acelaşi nivel. Sindicatele contestă exact acest lucru și, de altfel, acesta este și motivul pentru care Guvernul PSD – ALDE a scos din titlul legii termenul unitare (vechea lege se chema a salarizării unitare a sistemului bugetar).

Contraargumentul este oferit de funcționarii din Minsiterul Culturii sau cei din Ministerul Turismului, unde aproximativ 40% au pierdut la net și câștigă mai puțin decât colegii lor alte instituții centrale.

De asemenea, au reapărut cazurile în care un necalificat câștigă mai mult decât un angajat cu studii superioare, sau în care o persoană cu vechime are un net inferior celui obținut de un debutant.

Sindicatele dau în judecată Guvernul

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, marţi, pentru News.ro că sindicatele sunt hotărâte să protesteze faţă de schimbările decise de Executiv, care au dus la scăderea salariilor.

(Citiți și: ”Orgie administrativă pe legislația muncii: Guvernul trimite ITM-urile la companiile private ca să verifice renegocierea contractelor, se emană normele după termenele de implementare a normelor”)

BNS pregăteşte în acest moment „un demers de natură juridică”, pentru a acţiona în instanţă angajatorii „care au abuzat de neştiinţa angajaţilor, de prevederile abuzive ale Ordonanţei 79” şi va deschide procese colective, prin care îşi va reprezenta membrii de sindicate afiliate.

„În cursul acestei săptămâni vom înainta prima acțiune în instanță împotriva noilor măsuri fiscale luate de guvern“, a mai spus Dumitru Costin.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2018

Un raspuns

  1. Alex3
    6.2.2018, 11:17 pm

    Ce i-a mancat pe astia sa dea peste cap tot sistemul fiscal de nu mai intelege nimeni nimic? Cand eu de gand sa termine cu experimentele pe noi?

    Mediul de afaceri vrea stabilitate, atat fiscala cat si macroeconomica. Sa stabileasca naibii niste taxe, cat or fi ele, si sa le lase in pace 10 ani, sa nu se mai schimbe de la o luna la alta ca ne-au zapacit de tot.

Lăsați un comentariu


Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult

Europa

Conducerea Parchetului European: UE, de la dreapta la stânga, se mobilizează pentru susținerea Codruței Kovesi, Bucureștiul sabotează candidatura

Razvan Diaconu

Pe măsură ce autoritățile din România ridică obstacole în cursa Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), oficiali europeni și lideri politici marcanți din UE,… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis, Parchetul General, Secția pentru procurori din CSM și asociații de magistrați, reacționează ferm după ordonanța care modifică din nou legile justiției

Vladimir Ionescu

OUG adoptată marți pentru modificarea legilor Justiției este neconstituțională,  ”este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor” și poate face ca Ministerul Public să ajungă “în situația… Mai mult

Stiri

Daniel Suciu şi Răzvan Cuc, nominalizaţi de PSD pentru funcţiile de ministru al Dezvoltării şi ministrul al Transporturilor

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a votat, marţi, după patru ore de discuţii, nominalizarea lui Daniel Suciu ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi a lui… Mai mult

Stiri

25 de ONG-uri sesizează Comisia Europeană după ce o instanță din România a achitat membrii unei rețele de trafic de persoane

Razvan Diaconu

Un grup de 25 de ONG-uri acuză statul român de complicitate la traficul de persoane și solicită Comisiei Europene ”să facă România responsabilă pentru obligațiile… Mai mult

Stiri

Legile Justiției, modificate din nou prin OUG: judecătorii care au fost cândva procurori pot fi numiți șefi de parchete

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat marți o OUG, care nu a fost pusă în dezbatere publică, ce modifică mai multe prevederi referitoare la procurori cuprinse în legile… Mai mult

Stiri

Secția pentru investigarea magistraților a cerut de la DNA, fără a avea competențe, dosarul Tel Drum

Vladimir Ionescu

Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a cerut DNA, de trei ori, transferarea dosarului Tel Drum în care Liviu Dragnea este urmărit penal pentru… Mai mult