Cea mai mare fiscalizare a muncii per individ din Europa, explicată de guvernul PSD-ALDE. Inechitățile vechi, ”corectate” cu inechități noi

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a susținut din nou marți, într-o conferință de presă, că doar 3% dintre salariați vor avea salarii mai mici decât înaintea ”revoluției fiscale”. Potrivit ministrului Olguța Vasilescu, acestea erau, oricum, salariile de lux.

Ele au fost tăiate pentru a se încadra în grila de 1 la 12 (raportarea între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu de bugetar, cel al președintelui), a mai spus ministrul.

Sindicatele o contrazic, însă, după ce fluturașii cu salariile pe luna ianuarie au început să fie deja tipăriți în diferitele instituții.

Concluzia principală a modificărilor intervenite prin transferul contribuțiilor de la angajat la angajator este că, per total, fiscalitatea pe muncă s-a majorat cu 8,9%, prin schimbarea bazei la care se raportează contribuțiile sociale.

România are, astfel, cea mai mare fiscalitate pe individ, din toată Europa.

Haosul lipsei studiului de impact: De ce apar diminuările de venituri nete

Mai multe categorii profesionale pierd la salariul net (și nu este vorba doar de salariile mari) din cauza aplicării concomintente a trei acte normative:

• Legea salarizării bugetare elaborate anul trecut de Ministerul Muncii (aici intră și bugetarii de lux, cum îi numește Lia Olguța Vasilescu, dar și consilieri sau alți funcționari care încasau, de exemplu, 4.000 de lei net)
• HG cu regulamentul de sporuri (grefierii și restul personalului auxiliar, polițiști și gardieni, personal din sănătate etc)
• transferul de taxe de la angajator, la angajat (majoritatea celor care iau un net mai mic din acest motiv sunt salariații din mediu privat

Câți lucrători vor avea salarii nete mai mici – date intermediare

O fotografie exactă a numărului celor care pierd la remunerații și a sumelor medii pe cap de angajat nu există încă, iar fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru este convins că, în momentul de față, nici guvernanții nu au o imagine clară.

Potrivit marilor confederații sindicale, ar fi vorba despre:

• între 20 – 30% din bugetari, afectați (din totalul de aproximativ 1,2 milioane). Conform Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP)
• peste două milioane de salariați din mediul privat, conform estimărilor lui Dumitru Costin (BNS), care consideră că firmele care nu au înregistrat până acum acte adiționale la contractele de muncă nu o vor face nici de acum înainte. Majoritatea acestora sunt lucrători în IMM-uri.

Aritmetica bizară: Principalele efecte negative ale ”măririlor” din ultimul an

1. Sunt privilegiați aleșii,

fie ei parlamentari sau locali. Exemple: parlamentariilor le-au crescut indemnizații anul trecut, la valoarea pe care urmau să o aibă anul în anul 2022, iar în ianuarie anul acesta au mai primit o majorare de 800 de lei, în medie; un viceprimar de localitate cu un număr de locuitori între 20.000 și 50.000 va avea 9.500 de lei brut.

2. Apar inechități noi

După ce Guvernul Dacian Cioloș s-a străduit să elimine inechitățile din vechea lege, reglementarea Liei Olguța Vasilescu a desființat echilibrul dintre familiile ocupaționale și a readus inechitățile, unele dintre ele fiind o premieră.

(Citiți și: ”România strâmbată: Cum se face că un medic de familie cu 1500 de pacienți e plătit cât un șofer din CNAS ”)

Este cazul lucrătorilor part time, a căror problemă nu a fost sesizată până acum de către cabinetele PSD – ALDE. Acești angajați iau mult mai puțini bani, din cauza combinării dezastruoase a două dintre măsuri:

• anul trecut, guvernul a obligat angajatorii să plătească pentru part time, indiferent de numărul orelor lucrate, contribuții corespunzătoare salariului minim pe economie stabilit pentru normă întreagă
• de anul acesta, când a intrat în vigoare transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, salariații part time s-au trezit cu venituri multdiminuate, în unele cazuri fiind chiar obligați să aducă bani de acasă pentru a-și plăti contribuțiile

3. Cei scutiți de impozitul pe venit, salarii mai mici

O altă problemă a cărei rezolvare se încearcă abia acum este cea a salariilor celor din domeniul IT și cercetare, precum și a angajaților cu dizabilități, categorii scutite de la plata impozitului pe venit.

În cazul lor, efectul transferului contribuțiilor nu este anihilat de reducere cu 6% a impozitului pe venit, astfel încât păstrarea netului presupune majorarea cu aproximativ 7% a brutului rezultat după transferul contribuțiilor sociale.

Abia acum se încearcă elaborarea unui act normativ care să rezolve situația.

4. Salarii diferite, pentru funcții și gradații egale

De asemenea, au reapărut cazurile în care un necalificat câștigă mai mult decât un salariat cu studii superioare sau când un angajat cu vechime de 15 ani ia mai mult decât un debutant.

Lia Olguța Vasilescu a declarat marți că s-a urmărit principiul potrivit căruia aceeași funcţie şi gradaţie să fie plătită la acelaşi nivel. Sindicatele contestă exact acest lucru și, de altfel, acesta este și motivul pentru care Guvernul PSD – ALDE a scos din titlul legii termenul unitare (vechea lege se chema a salarizării unitare a sistemului bugetar).

Contraargumentul este oferit de funcționarii din Minsiterul Culturii sau cei din Ministerul Turismului, unde aproximativ 40% au pierdut la net și câștigă mai puțin decât colegii lor alte instituții centrale.

De asemenea, au reapărut cazurile în care un necalificat câștigă mai mult decât un angajat cu studii superioare, sau în care o persoană cu vechime are un net inferior celui obținut de un debutant.

Sindicatele dau în judecată Guvernul

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, marţi, pentru News.ro că sindicatele sunt hotărâte să protesteze faţă de schimbările decise de Executiv, care au dus la scăderea salariilor.

(Citiți și: ”Orgie administrativă pe legislația muncii: Guvernul trimite ITM-urile la companiile private ca să verifice renegocierea contractelor, se emană normele după termenele de implementare a normelor”)

BNS pregăteşte în acest moment „un demers de natură juridică”, pentru a acţiona în instanţă angajatorii „care au abuzat de neştiinţa angajaţilor, de prevederile abuzive ale Ordonanţei 79” şi va deschide procese colective, prin care îşi va reprezenta membrii de sindicate afiliate.

„În cursul acestei săptămâni vom înainta prima acțiune în instanță împotriva noilor măsuri fiscale luate de guvern“, a mai spus Dumitru Costin.