Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a vorbit duminică, la Pro Tv, despre presiunile exercitate de oameni importanți din stat prin încercarea de a modifica legile și a declarat că România are nevoie de o reglementare care să le interzică celor condamnați cu suspendare să mai ocupe funcția de care s-au folosit pentru a comite infracțiuni.
„Ar trebui o modificare legislativă prin care persoane care sunt condamnate definitiv pentru fapte de corupţie să nu mai poată exercita în continuare funcţia de care s-au folosit sau în care au comis faptele de corupţie”, a spus Laura Codruța Kovesi, referindu-se la acei „prea mulţi” parlamentari sau primari care au fost condamnaţi definitiv la închisoare, cu suspendare, dar care ocupă încă funcțiile respective.
Pericolul interzicerii înregistrărilor cu aparatura Centrului Național de Interceptări
Ordonanța inetrceptărilor, emisă de guvern pentru a suplini golul legislativ lăsat de decizia CCR din 16 februarie, a ajuns în Parlament, unde ar putea suferi intervenții ce ar afecta supravegherea tehnică.
Mai ales că politicienii au exercitat de-a lungul timpului presiuni asupra DNA: „În primii 3 ani, am văzut de foarte multe ori presiuni directe sau indirecte, presiuni exercitate prin declaraţii publice date de persoane care deţin funcţii importante, am văzut presiuni prin încercarea de a modifica legea, chiar şi respingerea cererilor de arestare în Parlament o putem considera o forma de presiune”, a declarat procurorul şef al DNA.
Vorbind despre riscurile modificărilor din Parlament, Laura Codruța Kovesi a declarat că eliminarea din ordonanța de urgență a prevederii referitoare la posibilitatea procurorilor și polițiștilor de a se conecta la Centrul Național de Interceptări, ar reprezenta un pericol pentru buna desfășurare a anchetelor.
Dosarul Microsoft continuă
„În dosar se continuă cercetările. În primă fază au fost trimiși în judecată o parte dintre inculpați pentru fapte de trafic de influență, luare, dare de mită.
S-a disjuns dosarul cu privire la infracțiunea de spălare de bani, inclusiv față de persoane care au fost cercetate în faza inițială.
Apoi, alte persoane, și mă refer în special la cei care au avut calitate de foști miniștri, (…) sunt cercetate și învinuite pentru comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu. Pentru dovedirea acestei infracțiuni este necesar să stabilim cu exactitate prejudiciul pentru a putea să și recuperăm, mă refer la prejudiciul cauzat în dauna statului. În acest sens, au fost dispuse niște rapoarte de constatare financiară, se fac niște analize financiare, (…) se administrează în paralel și anumite probe propuse de persoanele care sunt investigate în acest dosar”, a explicat Laura Codruța Kovesi.
Prima parte din dosar s-a încheiat cu o primă sentință în cazul intermediarilor: omul de afaceri Nicolae Dumitru (un an și 6 luni închisoare cu suspendare), fostul ministru Gabriel Sandu (2 ani cu executare), omul de afaceri Dorin Cocoș (2 ani cu executare) și fostul primar al municipiului Piatra Neamț Gheorghe Ștefan (3 ani cu executare).
DNA va ataca sentința, atât din cauza pedepselor considerate mici, cât și a unor chestiuni ce țin de partea civilă, a confiscărilor stabilite.
Cum pot beneficia DNA de dezvăluirile Panama Papers
„Suntem atenți la tot ce apare în spațiul public. Sunt situații în care folosim informați ce apar din spațiul public pentru a deschide anumite investigați, folosim informații din spațiul public care pot fi verificate ulterior prin diverse mijloace probatorii pe care noi le putem administra. Atunci când apar informații în spațiul public despre persoane pe care noi deja le investigăm, de asemenea ne uităm cu atenție la aceste informații”, a declarat șefa DNA, la Pro Tv.
Cu ajutorul acestor informații se poate cere confiscarea oricăror bunuri și sume de bani aflate în afara țării:
„Putem confisca în general bani sau orice venituri obținute ilegal atunci când dovedim că s-a comis o infracțiune și putem confisca bunuri și sume de bani care nu se află pe teritoriul României. Deja într-un dosar instrumentat de DNA chiar la începutul anului s-a indisponibilizat un imobil care nu este pe teritoriul statului român, este undeva pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. (…) Și conturi cu sume de bani putem să le indisponibilizăm. Toate aceste activități se fac prin intermediul comisiilor rogatorii”, a mai explicat Laura Codruța Kovesi.
