Un număr de 12 state membre UE, printre care România, Belgia, Italia, Polonia şi Slovenia, fac presiuni pentru o plafonare ”semnificativ” mai scăzută a preţului gazelor naturale la nivelul UE, în condiţiile în care blocul comunitar nu reuşeşte să ajungă la un acord privind această măsură, transmite Reuters.
Statele membre UE iau parte sâmbătă la negocieri de urgenţă, în încercarea de a ajunge la un acord privind plafonarea preţului gazelor naturale la reuniunea din 13 decembrie a miniştrilor europeni ai Energiei – dar ţările rămân divizate în privinţa planului.
Cele 12 state membre ale blocului comunitar au distribuit un document, consultat de Reuters, în care cer ca plafonarea preţului să fie „semnificativ” mai scăzută decât cel mai recent compromis negociat de ţările blocului comunitar de 275 euro/MWh.
(Citiți și: „BCE: Plafonarea preţului gazelor de către UE pune în pericol stabilitatea financiară în zona euro”)
De luni de zile sunt disensiuni între statele membre UE privind plafonarea preţului gazelor naturale, dar încă nu s-a ajuns la un compromis între părerile lor divergente.
„Textul nu a ajuns suficient de departe spre ceea ce am putea considera un compromis satisfăcător”, se arată în documentul susţinut de România, Belgia, Italia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia.
Unii diplomaţi sunt sceptici că se va ajunge la un acord săptămâna viitoare, şi explică că statele care sprijină cea mai recentă propunere au suficientă putere pentru a bloca aprobarea unui acord.
UE a redus plafonul de la 275 la 220 euro/MWh
Luna trecută, Comisia Europeană a propus plafonarea, pentru un an, a preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.
Cea mai recentă propunere, consultată de Reuters, informează Agerpres, prevede o plafonare dacă preţurile depăşesc 220 de euro/Megawatt oră timp de cinci zile, la cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare de la hub-ul TTF de la Amsterdam (unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa), şi atunci când preţurile sunt mai mari cu 35 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate.
Este un nivel mai scăzut decât limita de 275 de euro/Megawatt oră propusă de Comisia Europeană, dar cele 12 state membre UE spun că încă nu este suficient de scăzut.
(Citiți și: „Plafonarea prețurilor la gaze creează divergențe între statele UE – VIDEO”)
Majoritatea statelor membre UE cere un plafon concret impus preţului gazelor naturale.
De cealaltă parte a mesei se află un grup mic de state membre UE, condus de Germania şi Ţările de Jos, care susţin că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.
Discuţiile cu privire la plafon continuă între cele 27 de state membre ale UE înaintea reuniunii ministeriale de marţi, iar BCE avertizează că plafonul ar putea avea repercusiuni asupra pieţelor financiare.
”BCE recunoaşte că mecanismele menite să modereze nivelurile extreme ale preţurilor şi volatilitatea pe pieţele angro de gaze pot, în principiu, atenua o serie de riscuri la adresa stabilităţii financiare, inclusiv riscurile expuse în perioadele de preţuri ridicate şi volatile ale gazelor în 2022”, a spus, joi, banca centrală într-un document.
(Citiți și: „Virgil Popescu: Mecanismul de corecţie a preţului gazului, propus de UE, duce la scumpiri”)
***
