Jumătate din statele democratice din întreaga lume sunt în declin și se confruntă cu o serie de probleme, de la restricții ale libertății de exprimare până la neîncrederea în legitimitatea alegerilor, potrivit unui raport al think-tank-ului suedez Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA International), dat miercuri publicității.
Acest declin vine pe măsură ce liderii politici se confruntă cu provocări fără precedent din cauza războiul Rusiei în Ucraina, a crizelor legate de costul vieții, a unei posibile recesiuni globale și, nu în ultimul rând, schimbărilor climatice.
Democraţiile cu cea mai gravă eroziune democratică, pe care raportul le cataloghează drept „în declin”, au crescut în 2022 de la șase la șapte. Acestea sunt: Statele Unite, care au fost incluse la acest capitol începând de anul trecut, Brazilia, Ungaria, Polonia, India, Mauritius, și El Salvador, care a fost adăugată în raportul din acest an.
Disfuncționalități democratice în SUA
În opinia lui Kevin Casas-Zamora, secretarul general al institutului, citat de AFP, cazul Statelor Unite este unul deosebit de îngrijorător.
Conform raportului, SUA se confruntă cu probleme de polarizare politică, disfuncţionalităţi instituţionale şi ameninţări la adresa libertăţilor civile.
„Acum este clar că această febră nu s-a domolit odată cu alegerea unui nou executiv”, consideră Casas-Zamora.
Potrivit acestuia, acest lucru se traduce în special în niveluri incontrolabile de polarizare şi încercări de „compromitere a credibilităţii rezultatelor electorale fără nicio dovadă de fraudă”.
Reprezentantul IDEA Internațional consideră că SUA au făcut şi un „pas vizibil înapoi” în ceea ce priveşte drepturile sexuale şi reproductive, „ceea ce este foarte excepţional deoarece majoritatea ţărilor (…) progresează în termeni de extindere a drepturilor sexuale şi reproductive”.
52 dintre democraţii sunt în declin
Din cele 173 de ţări acoperite de raport, 52 dintre democraţii sunt în declin, iar 27 de ţări s-au orientat către autoritarism, mai mult decât dublul celor care s-au orientat spre democraţie.
Aproape jumătate din regimurile autoritare şi-au intensificat represiunea în 2022, Afganistan, Belarus, Cambodgia, Comore şi Nicaragua înregistrând un „declin general”.
În Asia, unde doar 54% din populaţie trăieşte într-o democraţie, autoritarismul este în creştere, în timp ce continentul african rămâne „solid” în faţa instabilităţii, în pofida numărului mare de provocări cu care se confruntă.
La zece ani de la Primăvara Arabă, Orientul Mijlociu continuă să fie „cea mai autoritară regiune din lume” şi numără doar trei democraţii: Irak, Israel şi Liban.
Populismul câștigă tot mai mult teren
În Europa, aproape jumătate din democraţii, adică 17 ţări, au suferit o eroziune democratică în ultimii cinci ani.
„Democraţiile se luptă să echilibreze eficient medii marcate de instabilitate şi anxietate. Populismul continuă să câştige teren în întreaga lume, pe măsură ce inovaţia şi creşterea stagnează sau sunt în declin”, se arată în raport.
Se observă, de asemenea,”tendinţe îngrijorătoare” chiar şi în ţări cu niveluri medii sau ridicate ale standardelor democratice.
În ultimii cinci ani nu s-au mai înregistrat progrese în cazul niciunui indice utilizat în studiile think-tank-ului suedez, o parte revenind la acelaşi nivel ca în anii 1990, potrivit raportului.
„Sistemele democratice s-au prăbuşit într-adevăr în ultimele două decenii şi aceasta a devenit o problemă arzătoare a epocii noastre”, consideră Casas-Zamora.
În opinia sa, acest declin poate avea ca rezultat, de exemplu, o punere sub semnul întrebării a credibilităţii alegerilor, atacuri la adresa statului de drept sau chiar obstacole în calea spaţiului civic.
Republica Moldova, exemplu strălucit de democrație
Cu toate acestea, există şi semne de progres. Raportul arată că populaţiile se unesc pentru a determina guvernele să răspundă cererilor secolului al XXI-lea, de la drepturile de reproducere în America Latină până la protestele împotriva schimbărilor climatice ale tinerilor din întreaga lume.
„Există câteva licăriri de speranţă, dar tendinţa generală rămâne sumbră”, a menționat secretarul general al IDEA International.
Un exemplu pozitiv este Republica Moldova, care, odată cu victoria electorală a liberal-democraților din Moldova, mai întâi la alegerile prezidențiale și apoi ca majoritate în parlament, a intrat într-o fază fără precedent de expansiune democratică.
Îmbunătățirile din ultimii 5 ani înregistrate de Republica Moldova o poziționează printre primele 25% dintre statele la nivel global în ceea ce privește guvernarea reprezentativă, drepturile sociale și egalitatea și egalitatea de gen, precum și integritatea mass-media.
Cu toate acestea, corupția a subminat în mod persistent tranziția post-sovietică la democrație a Moldovei.
Deși lupta împotriva corupției s-a îmbunătățit în ultimii ani, așa cum se reflectă în capitolul Absența corupției, aceasta rămâne o provocare cheie.
Alți indicatori, precum bunăstarea de bază, au continuat să stagneze, evoluând sub mediile est-europene.
Totuși, Moldova se confruntă atât cu provocări vechi, cât și cu unele noi, de la tensiunile etnice care au dus la o mișcare separatistă în Transnistria și disputele continue cu minoritatea etnică turcă găgăuză până la – mai recent – amenințările războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.
„În acest context, expansiunea democratică a Moldovei este demnă de remarcat și merită o atenție deosebită, deoarece urmărește să își îndeplinească mandatul pro-reformă și anticorupție asigurat la alegerile din 2020/2021 și să urmărească integrarea în Uniunea Europeană”, se menționează în raport.
***
