România – Starea democrației: Raportul Departamentului de Stat al SUA

Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat raportul anual privind starea democrației în lume. În secțiunea ”2020 Country Reports on Human Rights Practices: Romania”, sunt semnalate problemele semnificative în respectarea drepturilor omului, rele tratamente aplicate persoanelor vulnerabile, corupția extinsă sau subordonarea presei intereselor politice sau de afaceri.

Raportul menționează și îmbunătățiri față de rapoartele precedente, dar și trecerea prin două rânduri de alegeri libere și corecte.

Concluzia Departamentului de Stat: România are, în cea mai mare parte, legislația necesară pentru a remedia problemele, dar sunt situații aceasta nu este pusă complet sau corespunzător în aplicare.

”Încălcări ale drepturilor omului”

Justiția a luat măsuri pentru urmărirea penală și pedepsirea funcționarilor care au comis abuzuri, însă autoritățile nu dispuneau de mecanisme eficiente pentru a face acest lucru și au întârziat procedurile care presupuneau abuzuri ale poliției și acte de corupție, rezultând în multe cazuri care s-au încheiat prin achitare. Impunitatea pentru autorii unor abuzuri ale drepturilor omului a fost o problemă continuă în România, arată raportul.

Printre dosarele nerezolvate privind abuzuri sau tratamente inumane care au dus la pierderi de vieți, departamentul menționează:

• dosarul penal privind bărbatul decedat la Vatra Dornei după ce a fost imobilizat de jandarmi în 2019
• dosarul oficialilor din Securitate care l-au ucis pe dizidentul Gheorghe Ursu
• dosarul Revoluției Române

Deși Constituția și legea interzic astfel de practici, au existat rapoarte din partea ONG-urilor și presei că polițiștii și jandarmii au maltratat și abuzat persoane din comunitatea romă, în primul rând cu forță excesivă, inclusiv bătăi. Este menționat cazul de la Bolintin Vale din timpul pandemiei, dar și dosarul celor 15 angajați și un director de la Penitenciarul Rahova judecați pentru că au bătut și au falsificat raporturile medicale ale deținuților între 2015 și 2018.

În raport se mai menționează că impunitatea a fost o problemă semnificativă în rândul forțelor de ordine, în special în rândul poliției și jandarmeriei. Ofițerii de poliție au fost exonerați frecvent în cazurile de presupuse bătăi și alte tratamente crude, inumane sau degradante.

O percepție larg răspândită a corupției și ineficienței poliției a contribuit la lipsa de respect a cetățenilor față de poliție. Salariile mici au contribuit, de asemenea, la apariției cazurilor de mită în rândul forțelor de ordine.

Raportul mai arată că, pentru a preveni răspândirea COVID-19, guvernul a internat sau a plasat în carantină supravegheată zeci de mii de persoane între martie și iunie, pe baza unor reglementări considerate ulterior neconstituționale. În iunie, Curtea Constituțională a considerat neconstituțională o lege din 2006 și o ordonanță de urgență adoptată în cursul anului, care a permis ministrului Sănătății să autorizeze spitalizarea obligatorie și carantinele pentru a preveni răspândirea epidemiilor.

Problemele mass-media

Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanisme de finanțare corupte, precum și politici editoriale subordonate fostului partid de guvernământ ales și intereselor proprietarilor.

Reporterii au declarat că libertatea lor de exprimare a fost, de asemenea, limitată de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvernul anterior și de instituțiile publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau oferte care implică fonduri publice, precum și accesul la documente privind studiile academice ale oficialilor sau la date privind evoluția pandemiei. Reporterii și ONG-urile trebuiau deseori să dea în judecată ministere, agenții sau entități locale controlate de stat pentru a accesa informațiile publice.

În timp ce publicații independente au fost active și au exprimat o mare varietate de puncte de vedere fără restricții evidente, politicienii sau persoanele cu legături strânse cu politicienii și grupurile politice dețineau sau controlau indirect numeroase mijloace de comunicare la nivel național și local. Știrile și poziția editorială au reflectat frecvent punctele de vedere ale proprietarilor lor și au direcționat critici despre adversarii politici și alte organizații media.

Reporteri din toată țara au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le-au investigat sau de împuterniciții lor. În februarie, reporterii Alex Costache de la TVR și Cosmin Savu de la ProTV au fost urmăriți, filmați și intimidați de șase persoane înainte, în timpul și după ce cei doi s-au întâlnit cu un procuror militar și un judecător la un eveniment privat într-un restaurant.

Rezultatele filării celor patru au fost diseminate pe 21 februarie de către publicații controlate de oligarhi și proprietari de mass-media care se confruntă cu acuzații penale, în curs de anchetă sau arestați anterior pentru fraudă. Procurorii militari au deschis o anchetă privind supravegherea și filmarea ilegală. În aprilie, procurorul general Gabriela Scutea a respins probele adunate de procurorii militari, susținând că procurorii nu au jurisdicție.