Ambasada României în SUA a anunțat că Congresul american a adoptat proiectul de lege privind strategia de securitate și dezvoltare a Mării Negre, adăugând că legislativul a decis ridicarea nivelului de elaborare a strategiei la nivelul președintelui SUA.
Legea merge la promulgare la președintele Joe Biden, fiind addoptată anterior și în Senatul american.
Prin acest proiect, legislativul american încearcă să corecteze deficiențe ale politicii americane, concentrate în ultima decadă pe zona de nord a flancului etic al NATO, zona Mării Baltice. E drept, nici aliații NATO riverani ai Mării Negre nu au stimulat implicarea americană în regiune – România, Bulgaria și Turcia nu au avansat niciun proiect semnificativ pentru Marea Neagră care ă se desfășoare sub umbrela NATO.
În martie 2023, aflat la Washington, ministrul Apărării, Angel Tîlvar, a solicitat secretarului american al apărării, Lloyd J. Austin, ca SUA să coordoneze o strategie la Marea Neagră. Foarte probabil, incidentul de la începutul lunii martie 2023, în care un avion rusesc a doborât o dronă americană în apele internaționale ale Mării Negre, a arătat SUA urgența cu care trebuie să rezolve această chestiune.
Marea Neagră rămâne un loc activ pentru competiția geostrategică dintre SUA și Rusia. Prea mult timp, regiunea – chiar și după invazia inițială a Ucrainei de către Rusia și anexarea ilegală a Crimeei în 2014 – a rămas un teatru cu prioritate căzută pentru Statele Unite și pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), nereușind să atragă nici atenția și nici resursele necesare pentru a proteja interesele Alianței și ale SUA.
Turcia, gardianul Mării Negre
Fiind o națiune non-Marea Neagră, capacitatea Statelor Unite (precum și a altor aliați NATO non-Marea Neagră) de a menține o prezență maritimă consistentă este restrânsă.
Convenția de la Montreux din 1936 a dat Turciei controlul asupra Bosforului și a impus limitări asupra numărului, timpului de tranzit și tonajului navelor din țări non-riverane care pot folosi strâmtorile de acces și care să opereze în Marea Neagră.
La doar câteva zile după cea de-a doua invazie a Ucrainei de către Rusia, Turcia și-a folosit puterile din tratat pentru a închide accesul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru navele de război care nu au portul în Marea Neagră, indiferent de națiune. Mișcarea a blocat în primul rând Rusia să își întărească capacitatea de luptă în Marea Neagră și nu a permis Kremlin să înlouiască navele pierdute în confruntarea cu Ucraina.
