marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 iulie, 2019

tress growing on coins

Fondurile private de investiţii susţinute de banii europeni,  dar și de resurse private tind tot mai mult să acopere zona plasamentelor de capital mici în IMM-uri, de sub 10 milioane de euro, lăsată neacoperită de fondurile de private equity.

Tendința este binevenită în condițiile subcapitalizării IMM-urilor, dar este limitată de apetitul pentru sectoarele economice care promit câştig cât mai mare din plasamente, corespunzător aportului privat la resursele totale.

Managerii fondurilor caută mai ales plasamentele cu factor de multiplicare ridicat, practică proprie fondurilor de private equity, în general.


Și, în plus, sectoarele cele mai căutate sunt tot cele țintite de industria private equity în general, din IT mai ales, sau cât mai apropiate de retail.

Plasamente mici pentru cei care nu au nevoie de mai mult

Anul trecut au fost inițiate 4 fonduri de venture capital (capital de risc) destinate business-urilor cu o componentă de inovare și/sau de tehnologie, finanțate de Fondul European de Investitii (EIF, sub umbrela Băncii Europene de Investiţii), la care s-au adăugat parteneri locali.

Unele dintre fonduri țintesc business-urile cu 1 – 2 milioane de euro, altele intră cu o participație mai mică, de 50.000 – 200.000 de euro per companie și își majorează expunerea pe parcurs, în cele care merită. Ele caută ținte cu potențial de multiplicare a investiției de 10 ori sau mai mult”, a declarat Cristian Tudorescu (foto), consultant financiar IMM-uri, pentru cursdeguvernare.ro.

Companiile la care venitul previzibil din vânzarea ulterioară nu este de câteva ori mai mare decât valoarea plasamentului „nu sunt in targetul acestor fonduri”, spune expertul citat.


„Aşadar pentru acestea există alte variante, în zona business angels, care iau o poziţie în acţionariat, cu perspectiva de a ieşi la un moment dat din afacere, şi urmăresc o creştere a afacerii, care poate fi agresivă sau mai moderată”.

Spre ce se îndreaptă apetitul managerilor de investiții

Unul dintre cele 4 fonduri menţionate, GapMinder – de pildă, face plasamente de până la 1,5 milioane de euro, eventual urmate de alte 4,5 milioane de euro, dar sunt ţintite industria software şi sectorul serviciilor pentru star -upuri.

Early Game Ventures investeşte de la 200.000 până la 3,5 milioane de euro, dar ţinteşte companiile la început de drum care „construiesc infrastructura pentru inovaţii şi execută saltul spre noi industrii prin ruperea cercurilor vicioase”, potrivit propriei perzentări.

Morphosis şi Black Sea Fund sunt dedicate mai curând companiilor care au ajuns la un anumit grad de maturitate şi pot asimila plasamente de 4 – 5 milioane de euro.

Și Morphosis Capital caută companiile tehnologice, dar și pe cele de servicii medicale și al celor de B2B, ca și din sectorul bunurilor de consum, încare deja este pregătită să investească între 5 și 15 milioane de euro pe tranzacție.

Pretențiile sunt mai mari, țintele trebuie să aibă un profit de exploatare (EBITDA) de cel puțin 500.000 de euro. Lui Morphosis capital i s-a alăturat Banca Transilvania în MC Fund I.

Până acum, au fost angajate pentru România circa 100 de milioane de euro, pentru fondurile de investiţii susținute de EIF, iar resursele totale mobilizate au ajuns la 178 de milioane de euro, potrivit unui raport EIF.

La cele patru fonduri de investiţii, create de exemplu prin programul Jeremie, urmează să se adauge altele, cu o susținere EIF de 50 de milioane de euro.

Inițiativele private

Din afara fondurilor europene este remarcabil și proiectul La French Tech, „Ecosistemul pentru startup-uri”, altfel spus „acceleratorul ” pus la cale de Ministerul de Finanțe al Franței, prin Camera Franceză de Comerț și Industrie din România (CCIFER) și comitetul român al Consilierilor de Comerț Exterior ai Franței (CCEF).

La French Tech a strâns reurse de un milion de la mici investitori, care au contribuit fiecare cu câte 50.000 de euro pentru, în fond, o formă de expansiune economică.

La fondurile create cu susținerea resurselor EIF se adaugă, de mult mai aproape și cu o amplitudine mult mai mare, inițiativa Pavăl Holding, care a lansat recent fondul de investiții Equiliant Capital.

Excepţia românilor care vor să-şi plaseze propria bogăţie

Equiliant Capital își propune plasamente de capital  din resurse proprii,  de 5 – 10 milioane de euro pe firmă.

Își alege, însă, țintele dintre cele care au deja o valoare de 10 – 30 de milioane de euro, iar plasamentele mai mici de 5 milioane de euro sau mai mari de 10 vor avea doar un statut excepțional, în funcție de atractivitatea proiectului.

Ţinta fondului este să investească 50 – 60 de milioane de euro în următorii 3 până la 5 ani.

Excepţia fraţilor Dragoș și Adrian Pavăl pleacă de la succesul rețelei de retail pentru construcţii Dedeman, care le-a oferit resursele necesare inclusiv pentru plasamente consistente la Bursă.

Dintre acestea sunt remarcabile cele în marele producător de aluminiu primar ALRO (ALR), unde au 23% din acțiuni, în Transelectrica (TEL, operatorul transportului de electricitate pe magistralele naţionale de înaltă tensiune – peste 5%), în producătorului de materiale de construcții Cemacon (CEON, pe care Dedeman SRL îl controlează, cu o deţinere directă de 40%).

Alternativa Bursei

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are un segment de piaţă alternativă, AeRO, dedicat de asemenea companiilor mici şi tinere.

„Pentru modelele de business validate, cu un anumit istoric de câţiva ani şi ajunse la o valoare de 1 – 5 milioane de euro, antreprenorii încep să ia în calcul şi listarea acţiunilor la bursă, pe piaţa AeRO. Asta înseamnă să atragă investitori din piaţă, pentru minim 10% din acţiunile companiei”, spune Cristian Tudorescu.

Pentru anul acesta sunt aşteptate cel puţin două companii care să îşi listeze acţiunile pe AeRO: producătoarea de telefoane mobile iHunt (chiar săptămâna viitoare, în 9 iulie) şi cea de îngrăşăminte organice Norofert, aminteşte consultantul citat.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Unii antreprenori pot fi mulţumiţi, dacă sunt sufieenţi de adaptaţi mediului bursier, aşa cum sunt cei ai Bittnet Systems (BNET) sau Life Is Hard S.A.(LIH), din sectorul IT şi sofware.

Alţii se opresc din acest drum, cum a făcut compania de curierat Sameday Delivery Solutions (SDAY), care inaugurat această piaţă, dar a plecat de la bursă după doar doi ani de prezentă, în ciuda reţetei afacerii şi a poveştii sale de succes.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: