duminică

25 septembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 septembrie, 2022

Scumpirea explozivă a gazelor a întors România la folosirea crescândă a cărbunelui pentru a obține energie. S-a ajuns la aceeași intensitate chiar și a folosirii cărbunelui de import ca în 2019, atunci când principalul producător intern, CE Oltenia, extrăgea lignit din plin și nu se confrunta cu presiunile restructurării.

Ponderea importului de cărbune în totalul cantității folosite a fost de 15,8% în primele 7 luni din 2022 și de 16,0% în aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor privind resursele de energie primară ale Institutului Național de Statistică (INS).

Importul de cărbune a crescut cu aproape 25%, până la mai mult de 327.000 de tone echivalent petrol (tep), în primele 7 luni din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut.


Și producția de cărbune a crescut cu peste 37%, până la aproape 1,75 milioane tep, pentru a evita importul de gaze. Pe cât se poate.

Importul – mai mult ca anul trecut, mai puțin ca în 2019, când produceam noi

Importul de cărbune nu a mai ajuns, însă, la nivelul din 2019, un an de vârf, ultimul an neafectat de vreo criză, când și producția de cărbune a fost mai mare cu 25% (până la peste 2,18 milioane tep, 1 tep = combustibil convențional cu puterea calorifică de 10.000 Kcal/Kg)).

În 2019 și consumul de resurse energetice primare totale a fost mai mare față de 2022 (7 luni / 7 luni) și, ca atare, și producția, cu peste 15% (11,8 milioane tep).

Așa se face că, în ciuda scumpirii gazelor, importul acestora a crescut cu peste 17%, până la 1,3 milioane tep, în primele 7 luni din 2022, față de aceeași perioadă din 2019.


Producția internă de gaze a fost inferioară, însă, cu 14%, rămânând sub 4,07 milioane tep, mai ales din cauza epuizării unor rezerve, neînlocuite încă (cu cele din Marea Neagră, de pildă).

Comparația cu anul trecut sugerează răspunsul la creșterea importului de gaze, aparent contradictorie.

Sub presiunea scumpirii, importul de gaze a scăzut cu 16,3% la 7 luni 2022 / 7 luni 2021, dar a rămas superior celui din 2019, din cauza inerției.

Complexul Energetic Oltenia se angajase deja, anul trecut, în restructurarea care prevedea închiderea de capacități de producție pe cărbune.

Pentru asigurarea  consumului de electricitate, devenise mai necesară producția de electricitate din gaze. Acum România s-a întors la cărbune.

Fragilitatea unui mix energetic echilibrat

România se poate lăuda cu un mix de producție de electricitate echilibrat.

La sfârșitul anului trecut, peste 23 din energia electrică produsă venea din hidrocentrale, peste 22% din centralele pe gaze, peste 19% de la centrala nucleară de la Cernavodă, aproape 16% din centralele pe cărbune, și aproape 18% din parcurile eoliene.

(Citește și: O criză a cărbunelui se profilează la orizontul UE. Impactul asupra României”)

Totuși, răsturnările de ofertă provocate de războiul Rusiei în Ucraina și de secetă au suficient de mari ca să facă echilibrul mixului energetic românesc mai fragil, deși rezistent încă.

Astfel că și importul de electricitate obținută din alte resurse decât cele fosile a crescut de peste 1,2 ori față de 7 luni 2019, până la 408.700 tep. Importul total de electricitate a fost de peste 4,75 miliarde kWh.

Insuficiența producției de electricitate este cu atât mai remarcabilă cu cât importul a crescut deși consumul total a scăzut cu 5,2%, până la aproape 30,8 miliarde kWh,  în 7 luni 2022 față de aceeași perioadă din 2019.

Este remarcabilă și scăderea cu 20% a producției hidrocentralelor, până la 8,79 miliarde kWh.

A crescut producția eolienelor, cu 8,2% până la mai mult de 4,43 miliarde kWh și a parcurilor solare, cu 7,9%, până la 1,17 miliarde kWh.

Acum trei ani, România încă mai exporta net 242 milioane kWh (în primele 7 luni din 2017).

Acum importă net 999,7 milioane kWh.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Economia mondială urmează zig-zagurile tensiunilor geopolitice, iar conjunctura creată de invadarea Ucrainei de către Rusia deschide un viitor imprevizibil, mai ales din perspectiva trezirii demonilor războiului. China are

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: