În timp ce Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii pe fondul războiului din Ucraina, capitalele UE încearcă să facă rezerve de gaz înainte de iarnă. Dar, arată o analiză Politico, un alt combustibil ar putea fi, în curând, insuficient: cărbunele.
Deși cărbunele și-a câștigat statut de paria în perioada în care prioritatea UE era legată de reducerea emisiilor de carbon, consumul de cărbune este în creștere.
(Citește și: ”Consumul mondial de cărbune, aproape de un maxim istoric – estimare IEA”)
Multe state membre, inclusiv ”ecologistele” Austria și Țările de Jos, fie își repornesc vechile centrale pe cărbune, fie își cresc acest tip de capacități cu scopul de a face economie la gaze naturale.
Cărbunele rusesc dispare într-o săptămână din UE
Problema este că UE va fi lipsită în curând de cel mai mare furnizor al său: blocul a aplicat sancțiuni asupra cărbunelui rusesc în aprilie, interzicând alte importuri începând cu 10 august.
Aceasta înseamnă că cele 2 milioane de tone de cărbune pe care urmează să le primească din Rusia în această lună vor fi ultimul transport de acest fel, a declarat Alex Thackrah, analist senior la Argus Media. ”Adăugați la aceasta provocări logistice serioase în aprovizionarea și transportul cărbunelui din altă sursă, cu siguranță va fi o provocare pentru UE să obțină suficient cărbune în această iarnă”, a spus el.
(Citește și: ”Înapoi, la cărbune. Prețul energiei va scădea abia peste circa 5 ani”)
Indonezia, Africa de Sud și Columbia sunt toate potențiali furnizori de cărbune, dar țările UE se vor confrunta cu „prețuri extrem de ridicate”. Prețurile cărbunelui pe hub-ul API2 Rotterdam, un punct de referință european, au atins 380 de dolari pe tonă săptămâna trecută, deja o creștere de peste patru ori față de această perioadă anul trecut.
UE se va confrunta, de asemenea, cu „concurență acerbă” din partea unor jucători precum India și Coreea de Sud, care au deja acorduri de aprovizionare cu cărbune cu multe dintre aceste țări, a declarat Mark Nugent, analist la brokerul naval Braemar.
Provocări logistice
Mare parte din cărbunele importat de UE – care ajunge prin porturile din Amsterdam, Rotterdam și Anvers – călătorește de-a lungul râului Rin cu barja. Temperaturile neobișnuit de ridicate din această lună au scăzut nivelul Rinului la 65 de centimetri, reducând cantitatea de marfă pe care o pot transporta barjele cu două treimi.
Centralele electrice au, de obicei, propriile lor depozite, iar cărbunele care nu le poate fi livrat este de obicei stocat în porturi și așteaptă să fie transportate la destinații. Dar stocurile din porturile europene se apropie de niveluri maxime. Conform datelor asociației Euracoal, aproximativ 8 milioane de tone de cărbune sunt în prezent blocate în porturi.
Pregătiri în Germania și Polonia
Blocajele și deficitele de aprovizionare sunt probabil resimțite cel mai intens în Polonia și Germania. O penurie în Germania – care a reprezentat 37% din consumul total de cărbune al UE anul trecut – ar fi deosebit de dureroasă pentru industria siderurgică și cea chimică, declară Rudolf Juchelka, profesor de geografie economică la Universitatea Duisburg-Essen.
Generarea de energie ar fi, de asemenea, afectată, dar într-o măsură mai mică.
Rudolf Juchelka a avertizat că guvernul federal german ar putea fi forțat să pună în aplicare măsuri mai stricte de raționalizare a energiei dacă Rusia întrerupe aprovizionarea cu gaz sau dacă problemele logistice continuă să afecteze livrările de cărbune. „Dacă toate acestea se unesc și poduc un singur efect mare, vor apărea probleme”, afirmă expertul german.
În Polonia, guvernul este în centrul unui scandal politic din cauza eșecului de a constitui rezerve de cărbune.
Aproximativ 2 milioane de gospodării din Polonia se bazează încă pe cărbune pentru încălzire, fiecare arzând în medie trei tone pe iarnă, potrivit lui Robert Tomaszewski, analist senior la think tank-ul Polityka Insight.
Înainte de războiul din Ucraina, țara importa anual aproximativ 7 milioane de tone de cărbune din Rusia. Odată cu interzicerea cărbunelui din Rusia există „un risc foarte mare ca să nu fie suficient cărbune pentru gospodării”, a spus el.
Robert Tomaszewski estimează că Polonia va înregistra un deficit între 1 milion și 2. milioane de tone de cărbune peste iarnă.
România ar trebui, teoretic, să treacă testul cu bine
România ar trebui să nu resimtă o eventuală penurie de cărbune. Încă din luna mai, Complexul Energetic Oltenia anunța că va reporni capacități de producție de electricitate pe cărbune de 300 MW.
În iunie, ministrul Energiei asigura că România va folosi electrocentralele pe cărbune la capacitate maximă.
În plus, datele INS arată că România a importat de peste 3 ori mai mult cărbune și cu 48% mai multe gaze naturale în ianuarie 2022 față de aceeași lună a anului trecut, mai ales pentru stocuri.
Asta în condițiile în care tot INS arată că termocentralele ”clasice” (pe cărbune și pe gaze) au produs mai puțină electricitate.
Mai mult, în noul context energetic, România poate pune pauză proiectelor de reducere a consumului de cărbune și poate amâna proiectele de închidere a minelor și de reconversie a centralelor de producție a energiei pe bază de cărbune.
***
