fbpx

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

Articol susținut de USR

Interviu Vlad Voiculescu: O viziune de ansamblu pentru Capitală, din perspectiva Sănătății, a Educației și din cea socială

de Redacţia , 25.9.2020

Dacă alianța va câștiga, el va fi cel mai probabil viceprimarul Capitalei. Domeniile pe care Vlad Voiculescu vrea să-și focuseze activitatea sunt cele cu un impact mare asupra vieții de zi cu zi a contribuabililor activi. În același timp, sunt și cele unde răspunderea și ”deconturile” politice sunt mai mari. Vlad Voiculescu explică cum vede el lista de priorități ale bucureștenilor.

*

1,  La o prioritizare a investițiilor publice de anvergură Capitală, care ar fi primele trei proiecte pe care le-ati promova și susține chiar de la începutul mandatului?

Vlad Voiculescu:
Discutand cu foarte multi bucuresteni pe strada in ultimele luni, am realizat ca lucrul care apare poate cel mai des atunci cand ii intreb ce isi doresc in calitate de cetateni ai capitalei este cel legat de alimentarea la un grad inalt de calitate si continuitate cu apa calda si caldura. Sistemul centralizat de termoficare al Bucurestiului trebuie modernizat complet si reconfigurat pentru a fi transformat in ceea ce spun expertii internationali ca ar trebui sa fie: un instrument activ de reducere a poluarii si, prin urmare, de imbunatatire a calitatii aerului. Trebuie ca strategia energetica actualizata a Municipiului Bucuresti sa isi propuna sa aiba:

– centrale de productie conforme cu standardele de mediu ale Uniunii Europene,

– centrale noi de productie, pe cat posibil integrand sursele regenerabile in mixul de combustibil, in zonele cu deficit si in viitoarele cartiere rezidentiale sau de birouri,

– retele de termoficare eficiente, care nu pierd cantitatile enorme de apa si, respectiv, de energie pe care le pierd acum,

– cladiri rezidentiale si publice renovate profund pe parte energetica, in asa fel incat locatarii si, respectiv, ocupantii sa consume exact cat au nevoie, cand au nevoie si sa plateasca un pret corect.

Un sistem centralizat de termoficare performant ar insemna, pentru Bucuresti, un aer mai curat pe care sa il respiram cu totii.

Apoi consider ca transportul public este esential tot pentru a avea un Bucuresti sanatos, un oras in care sa nu se mai tripleze numarul afectiunilor pulmonare, asa cum s-a intamplat in ultimii ani, un oras care sa nu ne mai manance ani din viata din cauza calitatii precare a aerului. Investitiile intr-un transport public care sa devina cu adevarat o alternativa la masinile personale sunt esentiale, iar componenta electrica trebuie, in mod clar, privilegiata: prin achizitia de autobuze electrice, prin modernizarea parcului de tramvaie si de troleibuze si tot asa.

Nu in ultimul rand, sanatatea este in mod clar un domeniu critic pentru bucuresteni. Avem persoane care sunt nevoite sa astepte luni bune pana reusesc sa primeasca o programare pentru analizele sau investigatiile medicale de care au o nevoie vitala. Consider ca Primaria Generala trebuie sa inteleaga, ca institutie ce are in coordonare 19 spitale, ca orice ban public directionat catre sanatate inseamna nu o cheltuiala, ci o investitie. Si ca niste cetateni sanatosi pot da randament mult mai mare, din punct de vedere profesional si civic, decat daca ar avea povara unor probleme de sanatate. Prin urmare, spitalele din subordinea Primariei Generale trebuie renovate si aduse cu adevarat la un standard corect de care sa beneficieze orice bucurestean ce este nevoit sa ajunga acolo. Si sanatatea nu incepe cu spitalele ci cu mediul inconjurator si cu stilul de viata – iar aici primaria poate avea de asemenea o contributie semnificativa.

2, În cazul unei victorii, ati deveni viceprimarul Capitalei: care sunt domeniile pe care vi le-ati dori în administrare directă?

Vlad Voiculescu:
Prin protocolul de colaborare incheiat intre Alianta USR PLUS si PNL, in cazul in care voi deveni viceprimar general voi coordona cateva domenii pe care le consider extrem de importante din moment ce ne dorim o calitate a vietii mult mai buna decat pana acum: sanatatea, educatia, asistenta sociala, sportul si alte cateva..

Am convingerea ca niste cetateni cu o stare buna de sanatate, cu institutii de invatamant care sa ii pregateasca cu adevarat pentru piata muncii, indiferent de domeniul de activitate ales, pot schimba fata Bucurestiului pentru a-l transforma in orasul care merita si poate sa fie.

Un oras cu institutii de asistenta sociala care sa ii sprijine in mod concret si direct pe cei mai vulnerabili dintre noi, insa nu pentru a-i tine blocati si captivi ai acestui sistem sau a-i forta sa fie o masa de manevra electorala, ci pentru a-i ajuta sa fie autonomi.

Un astfel de oras ar fi Noul Bucuresti, un Bucuresti sanatos in care sa ne dorim cu totii sa traim, indiferent de varsta sau de situatia financiara. Un oras din care sa nu ne mai dorim sa plecam si sa nu mai ascultam trist cum prietenii ne pleaca, unul dupa altul, in alte tari unde se simt mai respectati, mai apreciati si au un standard de viata mai bun.

3, Cum ar trebui să arate o rețea de sănătate a unei capitale europene si ce-i lipseste Bucurestiului la această oră? 

Vlad Voiculescu:
In primul rand trebuie sa avem un sistem de sanatate si la propriu, si la figurat. Ceea ce defineste un sistem este in primul rand un anumit nivel de coordonare. In acest moment, nu exista cu adevarat niciun fel de coordonare nici macar intre spitalele primariei, nu mai vorbesc de coordonarea cu toate celelalte spitale din capitala, cu medicii de familie, policlinicile si asa mai departe. Si toata aceasta lipsa crunta de coordonare intre actorii din sistem este decontata in fiecare zi de zeci de mii de pacienti si apartinatorii lor. De la dosarul cu acte medicale la analize repetate in mod inutil, birocratie si pierdere de energie pentru toata lumea.

Mai sunt apoi lucruri de minim bun simt: ca mancarea care le este servita pacientilor, sa existe hartie igienica si sapun in toaletele saloanelor si in cele folosite de catre apartinatori, lenjeria din saloane sa fie curata, lucrurile astea care te fac sa te simti om. Mizeria din saloane si din toatele se resfrange asupra intregului act medical, iar curatenia la propriu trebuie sa o preceada pe cea la figurat.

Sunt spitale unde oamenii asteapta cu zecile afara, pe trotuare inguste, in zone cu trafic foarte intens. Ghizi de pentru sanatate sau „navigatori medicali” – cum se numeste meseria bine cunoscuta in tari din Europa occidentala si Statele Unite – ii vor ghida pe pacienti inainte sa intre in spital, oferindu-le informatii si ajutor concret. Vom incepe inca de anul asta, cu pacientii cu boli cronice care au cea mai mare nevoie de acest serviciu.

Avem nevoie de spatii decente de asteptare pentru pacienti si apartinatori in incinta unitatilor sanitare, de spatii de joaca pentru copii – astfel de lucruri de bun simt. Presiunea psihica de a merge la spital – ca pacient sau ca insotitor – nu trebuie accentuata de conditiile improprii de acum din pandemie.

Abia dupa aceste aspecte de baza vin cele care tin de renovarea energetica aprofundata a cladirilor spitalelor din subordinea Primariei Generale – multe dintre ele avand nevoie de lucrari majore de consolidare – si, respectiv, de dotare cu echipamentele si consumabilele curespunzatoare. Din spitalele bucurestene, oamenii trebuie sa plece sanatosi, nu mai bolnavi decat atunci cand s-au internat. Si in spitalele bucurestene oamenii trebuie sa stie ca nu trebuie sa dea spaga pentru serviciile medicale la care au dreptul, ca platitori de taxe si impozite in aceasta tara. Si sa nu le fie frica. Sa nu le mai fie frica de spitale.

Avem nevoie de parteneriate internationale si avem nevoie de standarde de calitate respectate cu strictete.

4, Există vreun model de capitală europeană din a cărui organizare privind rețeaua de sănătate ați vrea să vă inspirati? Cum ar urma să arate acel model aplicat la Bucuresti? 

Vlad Voiculescu:
Am studiat, cand eram ministru al sanatatii dar si in ultimul an de zile, numeroase exemple nu numai din Europa, ci si de pe alte continente in ceea ce priveste sistemul public de sanatate. Nu exista o „reteta de succes” unica, ci exista exemple de buna practica ce se potrivesc mult mai natural tarii noastre pe care trebuie doar sa le adaptam particularitatilor din Romania si, in acest caz concret, din Bucuresti. Mi-ar placea ca sistemul de sanatate din Bucuresti sa fie la nivelul celui din Viena si poate in anumite domenii chiar putem recupera decalajul.

Imi doresc ca, la finalul anului 2024, sa ajungem ca orice bucurestean care are nevoie de servicii de sanatate sa stie unde trebuie sa mearga sau unde trebuie sa sune, sa fie tratat cu respectul cuvenit unui cetatean al acestui oras, sa beneficieze de acces la analizele si investigatiile medicale de care are nevoie la timp si fara sa dea spaga, sa primeasca hrana adecvata in spital si sa aiba conditii corecte de igiena si curatenie, sa nu fie nevoit vreodata sa isi cumpere medicamente din banii proprii atunci cand este internat, sa plece vindecat din spital si nu mai bolnav decat atunci cand s-a internat.

5, Sănătatea poate absorbi fonduri europene – mai ales în condițiile pandemiei: ce ati schimba si ce ati păstra din actuala infrastructură de absorbție a fondurilor?

Vlad Voiculescu:
Intr-adevar, sanatatea din Romania va beneficia de peste 4 miliarde de euro pe viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar Bucurestiul trebuie sa depuna proiecte valoroase pentru a putea accesa o parte din aceasta suma. De asemenea, bani pentru sanatate vor putea fi accesati inclusiv prin Facilitatea de Redresare si Rezilienta – mecanismul numit Next Generation EU, care va avea disponibila pentru tara noastra o suma de 35 miliarde de euro, granturi si imprumuturi in conditii foarte avantajoase.

Viitorul Program Operational Sanatate va finanta proiecte de servicii de asistenta medicala primara, comunitara si servicii oferite in regim ambulatoriu, va finanta cresterea eficacitatii sectorului medical prin investitii in infrastructura si servicii – inclusiv modernizarea sistemului de transfuzii, de testare a sangelui sau de procesare a plasmei, sau a centrelor de asistenta medicala scolara, inclusiv cu partea de asistenta stomatologica. In plus, vor exista fonduri europene pentru digitalizarea sistemului de sanatate pentru a putea ajunge la o uniformizare si la o accelerare a fluxurilor informationale referitoare la pacienti in asa fel incat solutiile medicale sa fie aplicate cat mai repede.

Este vital ca Primaria Generala a Capitalei sa creeze un adevarat task-force de experti in absorbtia fondurilor nerambursabile, oameni cu expertiza in gestiunea corecta a timpului, a stresului si a deadline-urilor, care lucreaza eficient in situatii-limita si care sunt obisnuiti sa gestioneze elementele neprevazute – inclusiv experienta in situatiile de criza. Oameni cu mentalitate potrivita pentru „lucrul in mod proiect” (obiective, indicatori, termene), cu un mod de lucru organizat si structurat, care directioneaza energie si resurse catre proiectele ce au sens in cadrul strategiei de dezvoltare sustenabila a orasului, proiecte care au durabilitate si continuitate. Asa trebuie sa arate echipa din cadrul Primariei Generale care se ocupa de atragerea de bani europeni. Si sunt convins ca orasul nostru are o multime de astfel de experti.

Bucurestiul are acces la un capital financiar enorm. Dar el nu poate fi fructificat de hotii care ne fura de 30 de ani. Este nevoie de oameni onesti si profesionisti, care sunt deja pe picioarele lor si fac un alt fel de politica. Asa cum suntem in USR-PLUS.

6, La nivelul Capitalei există o mare polarizare socială a populației: există măsuri și politici administrative locale pe care le-ati propune si susține, de sprijin al persoanelor vulnerabile, care să nu fie populiste? Care ar fi ele? 

Vlad Voiculescu:
Imi doresc din tot sufletul ca, in Bucurestiul sanatos pe care vom începe să îl construim odată cu 28 septembrie, nimeni sa nu fie lasat in urma, nimeni sa nu fie lasat singur si nimeni sa nu fie umilit. Iar persoanele vulnerabile vor fi parte centrala a actiunilor pe care le voi intreprinde ca viceprimar general. Asa cum au fost si in ultimii 14 in activitatea mea profesionala. 

M-as referi mai intai la seniorii nostri: in Bucuresti, sunt enorm de multe persoane in varsta ce locuiesc singure, cu copiii si nepotii plecati in alte localitati sau chiar in alte tari. De foarte multe ori, nimeni nu trece pragul acestor oameni cu lunile, daca nu chiar cu anii. Cea mai mare bucurie a lor, dincolo de un sprijin alimentar, de igiena sau financiar punctual sau recurent, ar fi, pur si simplu, sa aiba periodic cu cine vorbi. Singuratatea duce la depresie, iar depresia duce la boala (sau la accelerarea bolii). De aceea, voi demara, impreuna cu ONG-urile interesate si specializate, proiectul „Adopta un bunic sau un vecin singur”. Ideea nu este una originala, desigur, insa este una extrem de importanta pentru orasul nostru. Proiectul, care va fi adaptat pentru Bucuresti dupa modele de succes din alte tari, va putea atenua aceasta problema majora a seniorilor nostri.

Un al doilea aspect major legat de persoanele vulnerabile catre care imi voi indrepta energia este cel legat de locuirea sociala. In orice tara civilizata si cu grija reala pentru oameni, locuintele sociale sunt o componenta obligatorie si extrem de importanta pentru orice autoritate locala, fiind parte esentiala din contractul social „semnat” de catre cetatean cu statul respectiv. Putem discuta la infinit despre cauzele pentru care unele persoane au nevoie de locuinte sociale si despre esecul statului ca garant, pentru fiecare cetatean in parte, al unui trai decent si al unei vieti sanatoase. Insa m-as concentra pe exemple concrete de actiuni aici:

– Voi clarifica situatia patrimoniului Primariei Generale constituit din locuințe sociale, locuințe de serviciu, locuinte convenabile, locuințe de necesitate – astfel vom afla cate astfel de locuinte exista si, mai ales, cine le ocupa in momentul de fata.

– Voi colabora cu specialistii pentru a actualiza lista de criterii pe baza carora se decide alocarea putinelor locuinte sociale disponibile. Vom avea in vedere punctaj suplimentar pentru persoanele fara adapost, victimele violentei domestice, victimele traficului de persoane, tinerii iesiti din sistemul de protectie speciala, etc.

– Voi lucra impreuna cu primariile de sector pentru a identifica nevoile reale de locuinte sociale si voi initia parteneriate cu acestea pentru a le renova pe cele existente si pentru a construi altele noi, utilizand pe cat posibil fondurile europene nerambursabile – viitoarele Programe Operationale Regionale si, respectiv, Incluziune si Demnitate Sociala.

– Voi initia, daca va fi cazul, proceduri internationale competitive pentru incheierea de parteneriate public-private cu firme interesate sa construiasca astfel de locuinte pe care sa le administreze ulterior pe baza unor contracte clare si transparente, cu indicatori de performanta foarte usor de urmarit de catre municipalitate, asa cum se intampla de zeci de ani in tari cu grija reala pentru propriii cetateni.

– Voi initia, pe baza unor reguli extrem de transparente si de usor de monitorizat, propuneri de stimulare a dezvoltatorilor imobiliari privati pentru ca acestia sa dedice bucurestenilor cu venituri reduse un procent din ansamblurile rezidentiale pe care le construiesc.

– Voi initia parteneriate cu ONG-urile implicate in domeniul social pentru ca, pe langa acordarea unor locuinte sociale, acei oameni sa beneficieze de servicii sociale integrate, de care au atata nevoie pentru ei insisi si pentru familiile lor. Este esential ca primaria sa foloseasca experienta si expertiza societatii civile din acest domeniu atat de important pentru evolutia echitabila si armonioasa a unei comunitati.

– Voi initia parteneriate cu ONG-urile din domeniul social pe de o parte pentru a simplifica procedura de aplicare pentru o locuinta sociala si, pe de alta parte, pentru a-i sprijini pe cei care au nevoie de astfel de locuinte sa isi intocmeasca dosarele (inclusiv pe cei fara adapost).

– Voi colabora cu viitorul guvern pentru ca asezarile informale sa fie definite prin lege in asa fel incat sa le putem conecta la retelele de utilitati si sa facem investitiile necesare ca sa le asiguram celor mai incercati dintre noi conditii minime de trai si de igiena.

– Voi colabora cu expertii recunoscuti in domeniul social pentru a actualiza „Strategia locala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei in Municipiul Bucuresti” ca sa avem un document cu adevarat util si de implementarea caruia sa ne tinem pe toata durata mandatului.

– Voi atrage fonduri din viitoarea „Garantie pentru copii” si din viitorul pilon de „Coeziune sociala” (parte din  Mecanismul european de Redresare si Rezilienta – Next Generation EU), pentru a implementa masurile ce vor face parte din strategia de mai sus, sume ce se vor adauga la cele pe care le vom absorbi din viitoarele Programe Operationale pe exercitiul financiar european 2021-2027.

7, Conceptul SmartCity – e chiar atât de greu pentru Bucuresti? De ce? 

Vlad Voiculescu:
Nu ar trebui sa fie deloc greu daca lucrurile se fac organizat si coordonat. Sa facem proiecte punctuale care sa aiba caracteristicile unui proiect pentru un „smart city” este inutil daca aceste proiecte individuale nu sunt legate intre ele in asa fel incat sa aiba o logica, o continuitate si un impact pozitiv real si zilnic pentru cetatean. Conceptul de SmartCity inseamna o abordare inteligenta integrata care sa acopere administratia, sanatatea, educatia, mobilitatea, consumul de utilitati, siguranta si tot asa. Si care sa cuprinda implementarea de proiecte durabile, nu de proiecte-pilot a caror operabilitate inceteaza dupa ce s-a taiat panglica sau dupa ce a plecat presa din zona.

Cand ceva pare greu, primul lucru la care sa ne uitam, primul lucru pe care trebuie sa il intrebam este: sunt toate partile implicate in dialog? Sunt studentii implicati? Profesorii? Mediul business? Angajatorii? Locuitorii zonei? Specialistii? Vremea administratiei facute intr-o bula, obscur, pe holuri ascunse de institutie, in care oameni buni la toate si de fapt la nimic, fac ce ii taie capul cu banii cetatenilor, fara sa intrebe pe nimeni nimic si fara sa raspunda pentru nimic, au trecut. Chiar si in Romania. Suntem in Uniunea Europeana. In 2020, in plina era digitala. Transparenta va deveni inevitabila si ea va aduce de la sine abordari mai smart – inclusiv pentru oras. Pentru ca atunci cand ai date si argumente stiintifice pe masa, ai o discutie profesionista, cu directie. In lipsa lor, vorbim de lucruri facute pe genunchi, dupa ureche, dupa cum bate vantul si tot asa. Limba romana ofera multe expresii in acest sens. Insa poate a venit timpul sa ramana doar expresii, iar faptele noastre sa fie altele.

8, Ce ati dori schimbat în legislația achizitiilor publice, astfel încât să se scurteze timpul de la licitatie la executia unui proiect?

Vlad Voiculescu:
Consider ca, pe langa unele aspecte de natura legislativa ce trebuie imbunatatite de catre viitorul Parlament, este necesar ca documentele ce stau la baza unei licitatii sa fie bine elaborate. Ca sa nu spun ca, in primul rand, este esential ca licitatia sa aiba ca obiect o nevoie reala a comunitatii respective, si nu una inventata pentru a mai atribui un contract firmelor „de casa”. Odata ce caietul de sarcini, cu elementele sale componente, este elaborat de catre experti si este redactat in asa fel incat sa asigure eficienta si eficacitatea procedurii de achizitie, si odata ce procedura insasi este una cat se poate de transparenta in toate etapele sale, cu siguranta lucrurile se vor derula corect.

Insa, dincolo de toate aceste aspecte mai degraba „tehnice”, as spune ca, pentru ca o achizitie a unei institutii publice sa fie una de succes, este nevoie ca acea institutie sa fie una credibila, pe care mediul de afaceri sa o priveasca nu cu suspiciune, ci cu dorinta de a lucra impreuna pentru binele comunitatii pe care o servesc ambele parti.

9, Există vreun lucru pe care tineti deosebit să-l faceti, în cazul că veti ajunge primar?

Vlad Voiculescu:
Imi doresc sa fiu viceprimar general al Bucurestiului in urmatorii patru ani si imi doresc cu toata puterea si cu toata energia mea sa realizez, impreuna cu echipa cu care voi lucra, proiecte care sa aiba un impact pozitiv direct in viata fiecaruia dintre cei care traiesc in acest oras. Vreau cu incapatanare ca, peste patru ani, sa pot spune ca, in Bucuresti, nimeni nu este lasat in urma, nimeni nu este lasat singur si nimeni nu este umilit.

Imi doresc ca cetatenii orasului sa simta cu adevarat, peste patru ani, ca Bucurestiul este orasul in care vor sa traiasca, sa lucreze, sa isi intemeieze o familie, sa se implice in actiuni de voluntariat sau de natura civica, sa participe in mod activ si direct la transformarea frumoasa a comunitatii noastre, pentru ca Bucurestiul sa isi atinga imensul potential pe care il reprezinta propriii cetateni. Imi doresc sa muncesc zi de zi pentru ca, peste patru ani, bucurestenii sa iubeasca orasul in care traiesc. 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul relaxează condițiile în care retailerii lansează perioade de reduceri masive

Vladimir Ionescu

Condițiile pe care retailerii trebuie să le respecte pentru cele două campanii anuale de soldare vor fi înlesnite printr-o Ordonanță de Urgență care se află… Mai mult

Stiri

6 ani închisoare pentru mită 6,3 milioane euro- Lucian Duță, fost președinte CNAS, condamnat în primă instanță

Vladimir Ionescu

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duţă a fost condamnat, vineri, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani de închisoare pentru… Mai mult

Stiri

Dosarul ANRP – lista celor 10 condamnări dictate de Curtea de Apel

Vladimir Ionescu

Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Crinuţa Dumitrean a fost condamnată, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani şi trei… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

Cele 5 titluri de mai jos (linkuri către texte) sunt mai mult decât niște teasere: sunt sinteze sau abordări în rezumat ale câtorva din  articolele… Mai mult

Stiri

Autostrada Lugoj-Deva, tehnic imposibil de finalizat în termenul asumat la UE – Pro Infrastructura

Alexandra Pele

Asociația Pro Infrastructură susține că CNAIR este pe cale de a anula licitația pentru finalizarea Autostrăzii Lugoj-Deva, mai exact cei 13 kilometri unde ar trebui… Mai mult

Stiri

Lege promulgată: 80% din redevența pentru ape minerale revine autorităților locale

Raluca Florescu

Un procent de 80% din fiecare redevenţă minieră cuvenită bugetului de stat va fi transferat autorităţii locale pe al cărui teritoriu administrativ se desfăşoară exploatarea… Mai mult

Stiri

Războiul comercial China – Australia continuă: China impune măsuri antidumping pentru vinurile australiene

Raluca Florescu

China a accentuat vineri presiunea asupra Australiei prin impunerea unor măsuri antidumping pentru vinurile australiene importate, fiind cel mai recent semn al tensiunilor diplomatice crescânde… Mai mult