Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele din Est, așteaptă deciziile militare și politice din partea aliaților, în fața unei Rusii care a mai făcut, cu tancurile, un pas spre Vest.
Diplomația poloneză constituie un exemplu de pregătire atentă a unui eveniment major, iar Adam Kowalczyk (foto), director al Diviziei de Analize a Centrului Național pentru Studii Strategice din Polonia, a fost direct implicat în acest proces.
În ciuda tuturor semnalelor că Alianța va lua măsuri să menite să reasigure în primul rând granița de Nord-Est a NATO cu Rusia, Polonia dorește ”mai multă Alianță”- dă de înțeles, în interviul acordat cursdeguvernare.ro, Adam Kowalczyk.
***
De la Summitul din Țara Galilor la Varșovia: Forța de Reacție a NATO în zonă a crescut de la 13.000 la 40.000 de militari
cursdeguvernare.ro: Summit-ul NATO din Țara Galilor a adus conceptul Readiness Action Plan. Cum privește Polonia modul în care a fost implementat acesta?
Adam Kowalczyk: Europa a fost și este obligată, în baza Readiness Action Plan, să furnizeze răspunsuri complexe – discutăm de măsurile de reasigurare menite să sporească prezența Alianței pe Flancul Estic prin acțiuni terestre, navale și aeriene, cum ar fi misiunile de patrulă aeriană desfășurate în regiunea Baltică.
Măsurile imediate au mai inclus misiunile NATO AWACS de supraveghere a spațiului aerian a statelor de pe Flancul de Est sau patrulele maritime.
Cel mai important însă, NATO a crescut prezența trupelor care participă la exerciții sau efectuează stagii de antrenament în statele estice.
Pe de altă parte, NATO este în plin proces de implementare al măsurilor adaptive, schimbări pe termen lung în ceea ce privește comanda și trupele. Un exemplu de măsură adaptivă deja îndeplinită potrivit planului este decizia de îmbunătățire semnificativă a Forței de Reacție a NATO (NRF). În ultimul an, dimensiunea NRF a crescut de la 13.000 de soldați la 40.000, întărindu-se astfel trupele componente ale Alianței.
Suplimentar, vârful de lance al Alianței- Very High Readiness Joint Task Force, VJTF- este compus acum din aproximativ 20.000 de militari, dintre care 5.000 trupe terestre deplin operative și gata de deplasare rapidă.
Pe lângă VJTF, 8 Unități de Integrare NATO au fost constituite pe Flancul de Est. Acestea sunt responsabile cu consolidarea cooperării și coordonării aliaților și cu desfășurarea forțelor. Fiecare dintre cele 8 unități are un personal de 40 de oameni, jumătate fiind asigurat de statul gazdă.
Unitățile de Integrare sunt deja stabilite în Polonia, România, Bulgaria și Statele Baltice. Unitățile din Ungaria și din Slovacia sunt programate să devină operaționale până la sfârșitul anului.
Suplimentar, o schimbare semnificativă a fost adusă Corpului Multinațional Nord-Est din Szczecin, Polonia. Până recent, trupele din Szczecin se aflau la un nivel scăzut de reacție, adică ar fi durat cam 180 de zile până să fie gata de detașare. În prezent, nivelul de reacție a fost ridicat la înalt, iar rolul acestuia ca hub regional de cooperare a fost îmbunătățit.
Am înțeles îngrijorările Flancului Sudic și am acționat. Ne așteptăm să fim și noi înțeleși
cursdeguvernare.ro: În pregătirea summit-ului de la Varșovia, diplomația poloneză a derulat un important proiect de consultare internațională. Ați constatat că există o viziune comună asupra căilor și mijloacelor de asigurare a securității comune?
Adam Kowalczyk: Este mai presus de dubiu că împărtășirea acelorași interese și viziuni de către toți membrii organizației este imposibilă.
NATO, la fel ca Uniunea Europeană, este o platformă adecvată, capabilă să reducă costurile aliaților și să asigure un compromis acceptabil pentru toți actorii. Este evident că percepția amenințării este influențată de mulți factori, nu doar de poziționare geo-politică, dar și de experiența istorică, cultură sau factori sociali.
În opinia mea, este perfect natural la Spania, Italia sau Franța să fie interesate de provocările care apar pe Flancul Sudic, iar Polonia și Statele Baltice să fie preocupate în primnul rând de amenințările care apar din Est.
În orice caz, pentru a atinge un nivel suficient de securitate pentru toți membri NATO avem nevoie să atingem o reală îmbunătățire a capacităților militare măsurabile și a potențialului de apărare.
Vreau să subliniez că Varșovia susține în totalitate conceptul NATO ”360 de grade”, care presupune întărirea Flancului Estic al NATO dar și a celui Sudic. Acest concept va permite Alianței să răspundă celor mai presante provocări resimțite de aliații din sud ai Poloniei.
Polonia deja a acționat în acest sens și a trimis fregata de clasă ORP Gen. T. Kosciuszko în Marea Egee, împreună cu 4 avioane de vânătoare F16 care vor îndeplini misiuni NATO de patrulă și de recunoaștere în regiune.
Polonia a mai decis să trimită un grup de Forțe Speciale care să participe la antrenarea trupelor din Iraq.
În esență, înțelegem pe deplin diferitele opinii cu privire la diversitatea vectorilor de amenințare la adresa securității, dar ne așteptăm ca și aliații să înțeleagă punctele noastre de vedere și, mai important, preocupările noastre.
Diplomația nu funcționează în relația cu Rusia
cursdeguvernare.ro: Statele din Flancul Estic par să privească diferit față de altele modalitățile de răspuns la amenințările din Est. Credeți într-un plus de eficiență al unei abordări diplomatice față de Rusia?
Adam Kowalczyk: Consider că trebuie găsit un tip complet de abordare al relațiilor cu Federația Rusă. Asta înseamnă, în primul rând, că avem nevoie de consolidarea capacităților de apărare. Chiar dacă militează pentru întărirea NATO, Polonia susține simultan derularea dialogului politic cu Rusia pentru a evita escaladarea suplimentară a tensiunilor în relația NATO-Rusia.
NATO ar trebui să decidă asupra unui nou ”modus operandi” ca răspuns la schimbările semnificative din arhitectura europeană de securitate, schimbări generate de recentele acțiuni ilegale și agresive ale Rusiei.
Din nefericire, până în prezent nu am sesizat vreun rezultat pozitiv real al dialogului cu autoritățile ruse. Kremlinul, de exemplu, nu arată decizie politică pentru implementarea acordurilor de la Minsk.
Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, partenerii din Vest să nu uite asta
cursdeguvernare.ro: Luna aceasta, reprezentantul diplomației germane a afirmat că acțiunile NATO alimentează tensiunile în relația cu Rusia. Cum priviți această declarație?
Adam Kowalczyk: Sunt în profund dezacord cu această poziție. Personal, consider că astfel de declarații sunt nocive, dăunătoare și periculoase pentru aliații din Est ai Germaniei. Din fericire, pare că abordarea oficială a cancelarului Merkel este diferită.
Trebuie să ne amintim permanent că noi nu facem altceva decât să răspundem acum unor politici și acțiuni agresive anterioare ale Rusiei.
Cred că merită să amintim că, în ultimul an, Rusia a efectuat multe exerciții militare, la care au participat peste 100.000 de militari și echipamente grele.
Mai mult, unul dintre exerciții a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei. Ar fi bine ca partenerii noștri din Vest să nu uite aceste detalii.
Necesarul pe Flancul de Est ar fi de 7-13 brigăzi. Scutul nu face parte din planul de consolidare
cursdeguvernare.ro: Vor fi Polonia și Statele Baltice în siguranță după formalizarea deciziei de amplasare a celor 4 batalioane NATO în aceste țări?
Adam Kowalczyk: Potrivit simulărilor militare derulate de Centrul Național pentru Studii Strategice și de Centrul pentru Evaluări Strategice și Bugetare, dar și de RAND Corporation, este nevoie de amplasarea a 7 până la 13 brigăzi, pe întreg Flancul Estic, pentru a proteja statele din zonă în situația unei potențiale agresiuni din partea Rusiei.
Neoficial, știm că o brigadă mecanizată americană și 4 batalioane vor fi amplasate pe Flancul Estic. Din punct de vedere militar, nu putem considera această decizie drept una care va schimba neapărat regulile jocului, dar, cu siguranță, va influența situația geo=politică a statelor din Europa de Est.
cursdeguvernare.ro: Polonia va avea și scutul antirachetă…
Adam Kowalczyk: În ceea ce privește scutul antirachetă, chiar dacă ar fi pe deplin operațional, acesta nu apără statele estice ale NATO de eventuale lovituri ale Federației Ruse. Deci, noi nu considerăm scutul ca făcând parte din planul de consolidare al Flancului Estic.
O parte a trupelor NATO va fi relocată în sud-est. De armonizarea opiniilor României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră
cursdeguvernare.ro: România a insistat asupra potențialului pericol de debalansare a capacităților de apărare pe Flancul Estic. Credeți că mesajul României va avea ecou la Varșovia?
Adam Kowalczyk: Cred că NATO trebuie să găsească răspunsul potrivit și pentru zona de Sud-Est a Flancului. După anexarea ilegală a Crimeii și din cauza procesului rapid de modernizare al forțelor aeriene ale Federației Ruse suntem în fața unei arhitecturi de securitate complet noi în regiunea Mării Negre.
Cred că o parte a trupelor NATO va fi relocate în Flancul Sud-Estic.
cursdeguvernare.ro: Există o dezbatere legată de prezența NATO în Marea Neagră. Credeți că NATO trebuie să se implice mai mult aici?
Adam Kowalczyk: Așa cum a menționat, noua arhitectură de securitate din zona Mării Negre obligă NATO să facă pași în direcția rezolvării acestei chestiuni. Din punctul meu de vedere, măsurile de întărire a Alianței ar trebui să conțină măsuri de tipul unei flote permanente la Marea Neagră.
Una dintre marile provocări în ceea ce privește această porțiune a Flancului de Est al NATO este lipsa unei viziuni comune în legătură cu potențialele amenințări cu care se confruntă zona. Consider că armonizarea opiniilor României, Bulgariei și Turciei vor fi cruciale pentru poziționarea NATO în această zonă.
Crearea unui Schengen militar este crucială
cursdeguvernare.ro: Generalul Ben Hodges a propus recent crearea unui ”Schengen militar”. Este subiectul pe agenda reuniunii de la Varșovia?
Adam Kowalczyk: Crearea unei așa-numite zone Schengen pentru trupe, armament și echipamente militare NATO este crucială și subiectul va fi discutat în viitorul apropiat. Cred că primii pași în această direcție vor trebui făcuți la Summit-ul de la Varșovia.
Timpul de reacție este un factor critic în cazul unui potențial conflict. Procesul curent de dezbatere și de decizie din anumite state membre NATO este cu siguranță mult prea încet pentru a genera o reacție adecvată, indiferent de flanc.
În primul stadiu, acest mecanism ar trebui stabilit la nivel politic, dar aspectele ce țin de legislație, logistică sau de infrastructură nu trebuie neglijate.
Schengenul militar poate fi creat numai pe baza voinței comune a statelor membre NATO.
Nu există suficientă voință politică pentru a deschide ușile, Ucraina și Georgia vor fi dezamăgite
cursdeguvernare.ro: Cum vede Polonia viitorul NATO?
Adam Kowalczyk: Singurul mod rațional de funcționare al NATO în viitor este să revină la începuturi, să redevină acel organism esențial de apărare colectivă, să nu fie doar unul de securitate colectivă. Cred, de exemplu, că un pas semnificativ l-ar constitui implementarea unui instrument de descurajare reală, care să depășască conceptul de reasigurare.
Arhitectura de securitate globală, nu doar cea europeană, s-a schimbat dramatic de curând. NATO trebuie să înțeleagă toate noile circumstanțe de securitate într-un context global, mai ales pe cele din zona post-sovietică. Comunitatea Occidentală trebuie să fie pregătită să abordeze toate aceste noi provocări. Trebuie să înțelegem că pauza geo-politică și pacea care au durat din 1991 până de curând nu mai sunt la îndemână. Azi, singura opțiune este să ne adaptăm rapid noilor realități.
cursdeguvernare.ro: Această adaptare presupune continuarea procesului de extindere a Alianței?
Adam Kowalczyk: Din perspectivă estică, nu văd cu s-ar putea exinde NATO în viitorul apropiat. Nu cred că există suficientă voință politică la Berlin, Paris, Roma, nici chiar la Washington, pentru a deschide ușile Alianței pentru Ucraina sau pentru Georgia. Admit, cu sinceritate, că la summit-ul de la Varșovia nu cred că li se vor înmâna Kievului sau Tibilisi planurile de acțiune Memberships Action Plans.
Principala întrebare este însă: sunt pe masă alte opțiuni semnificative sau alternative în ceea ce privește procesul lor de integrare în Alianța Nor-Atlantică? Nu sunt optimist în legătură cu răspunsul.
Cred că summit-ul care urmează vor dezamăgi atât cetățenii cât și autoritățile din Georgia și din Ucraina….
********
Adam Kowalczyk este director al Diviziei de Analize a Centrului Național pentru Studii Strategice. Anterior, a lucrat ca expert al Fundației pentru Diplomație și Politici și al Fundației Energie pentru Europa.
Domeniile sale de specializare sunt politicile poloneze de securitate și diplomatice, securitate în Europa de Est, relațiile Polono-Ruse și Ucrainene și politicile de apărare NATO.
Adam Kowalczyk este absolvent de Ștințe Politice și Studii Euroasiatice la Institutul de Științe Politice din cadrul Universității Varșovia. În prezent, lucrează la Teza de Doctorat pe tema factorilor externi determinanți în materie de securitate a Poloniei.
Urmărește-ne pe Google News
