Compania FGSZ, operatorul sistemului național maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcția secțiunii maghiare spre Austria a gazoductului paneuropean BRUA, după eşecul total al testului de rezervare de capacitate de transport, pe segmentul HUAT al gazoductului (Ungaria-Austria).
Nici un trader de gaze naturale nu a rezervat nici un metru cub de capacitate de transport orar, în cadrul procedurii de licitaţie, pe acest segment al BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), desfăşurată luna trecută, potrivit unui comunicat FGSZ.
Cauzele principale a eşecului, invocate încă dinainte de test, sunt reglementările nefavorabile din România şi întârzierea nedefinită a exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, care ar trebui să ajungă până la hub-ul de la Baumgarten, de lângă Viena, unde funcţionează cea mai mare piaţă regională de gaze naturale.
„Suma valorilor nete ale rezervărilor licitate de către utilizatori este 0 şi, ca urmare, testul FGSZ este negativ: proiectul nu este viabil economic. Astfel procedura de rezervare dinspre Ungaria spre Austria s-a încheiat fără succes, fără nici o capacitate alocată şi cu o decizie finală de investiţie negativă”, spune comunicatul citat.
Sechelele vechilor reglementări
Decizia FGSZ este un punct câştigat de către Ungaria şi unul pierdut de România în competiţia pentru înfiinţarea unui nou hub-regional de piaţă a gazelor naturale.
(Citiţi şi: „Șansele BRUA și ale României – puse în umbră de rapiditatea proiectului Balkan Stream”)
Dacă, în urmă cu un an, când s-a decis efectuarea testului economic de rezervare de capacitate, măcar OMV încă mai era susţinătoare segmentului HUAT, acum nici măcar compania austriacă nu a rezervat nimic, deşi ar trebui să exploateze, prin filiala sa Petrom, cel mai bogat zăcământ din Marea Neagră, Neptun Deep.
OMV Petrom a amânat fără nici un termen decizia de investiţie în exploatarea Neptun Depp, considerând inacceptabile reglementarea acestei activităţi atât prin legea offshore cât şi prin OUG 114 / 2018. Partenerul la această afacere, colosul american Exxon Mobil, a decis să-și vândă partea.
Reproşurile adresate României
Alţi mari jucători de pe piaţa regională au emis încă de anul trecut obiecţii majore privind viitorul proiectului din cauze legislative şi chiar politice localizate în România, atrunci când au fost consultați de Agenția de Cooperare a Reglementatorilor din domeniul Energiei din UE (ACER).
Engie, unul dintre cei doi furnizori de gaze naturale care domină piaţa românească, a invocat explicit riscurile politice și de reglementare localizate mai ales în România, ca și întârzierea finalizării secțiuni românești a BRUA .
Engie „consideră că analiza proiectului HUAT nu poate fi izolată de situația din regiune. Au crescut mai ales riscurile de reglementare și de mediu politic. De exemplu, România propune o legislaţie care ar putea submina fezabilitatea economică a fazei a II-a a BRUA pe segmentul româno-ungar”, spune compania, citată în motivarea deciziei ACER de efectuare a testului de rezervare.
„Acest lucru înseamnă, potrivit Engie, că acei operatori interesați de capacitatea de transport pe traseul Ungaria- Slovacia- Austria (HUSKAT) sau direct pe traseul Ungaria-Austria (HUAT), se întreabă în prezent dacă va mai fi accesibilă principala sursă de gaz (i.e. Neptun Deep) prevăzută pentru aceste capacități”, potrivit sursei citate.
Hungarian Gas Trade Ltd (MFGK), principalul furnizor de gaze din Ungaria, a fost mai categoric şi mai explicit: Nu susține secțiunea ungaro-austriacă a BRUA „din cauza incertitudinilor crescânde privind producția perimetrelor offshore din România, incertitudini create de recentele modificări ale legislației românești, care impun condiții nefavorabile de stabilire a prețurilor și de impozitare pentru producătorii de gaze offshore”, potrivit opiniei citate de ACER.
MET Austria GmbH (parte a unui grup maghiar) consideră că orice tip de licitație pe segmentul HUAT ar trebui făcut numai după clarificarea principalelor proiecte regionale.
ACER a impus testul de rezervare de capacitate, încă din aprilie 2019, ca urmare a conflictului dintre FSGZ și Gas Connect (operatorul sistemului de transport din Austria) privind interconectarea celor două conducte parte a BRUA, care ar trebui să fie construite de cele două ţări.
Rezultatele testului par să tranșeze disputa dintre Comisia Europeană și Ungaria, care nu mai vrea să construiască segmentul spre Viena al BRUA, pentru a face concurență hub-ului de aici, cel puțin până când anumiţi concesionari ai perimetrului Neptun Deep vor decide să învestească în exploatarea acestuia.
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a declarat recent că întârzierea adoptării unor reglementări favorabile poate face proiectul ineficient.
