România a fost și în 2023 statul membru cu cele mai mici alocări guvernamentale pentru Cercetare și Dezvoltare (R&D), dar distanța față de media UE s-a mărit de la aproape 242 de euro în 2022, la 254,4 euro anul trecut. Creșterile de bugete au fost atât de mici în cazul României (sub un euro), astfel încât se poate spune că ele au stagnat în ultimii ani, în jurul a 20 – 21 de euro pe cap de locuitor.
Dacă analizăm datele pe termen mai lung, se observă că alocările prezente sunt mai mici decât cele din 2016, când cercetarea a beneficiat de cea mai mare sumă, raportat la populație – 24,10 de euro pe cap de locuitor.
R&D au avut anul trecut un buget echivalent cu 20,20 de euro pe cap de locuitor, alocare guvernamentală, cu 30 de eurocenți/per cap român peste alocările din 2022 și de 13 ori mai puțin decât media UE, care este de 275.60 de euro/locuitor.
Valoarea plasează România pe ultimul loc în UE, situație cu care s-a obișnuit și, totadată, normală în condițiile în care investițiile în cercetare și dezvoltare experimentală cresc puternic în toate statele ce intenționează să-și îmbunătățească competitivitatea și să rămână conectate la ritmul fără precedent al evoluției tehnologiei.
Cu 20,20 de euro, România este singura țară din Uniune ce alocă sub 30 de euro cercetării pe cap de locuitor.
Dinamica alocărilor denotă indiferență cronică
Indiferența guvernanților față de această componentă esențială a dezvoltării unei economii și societăți este reflectată de evoluția alocărilor, mai precis de faptul că, practic, în ultimii patru ani sumele au rămas cam aceleași, raportat la numărul de locuitori.
Bulgaria, de exemplu, o altă țară cu resurse financiare reduse și bugete mici pentru R&D, a reușit să-și majoreze continuu aceste sume, astfel încât a crescut cu 50% bugetul, în aceeași perioadă de timp – de la 22,10 euro în 2022, la 33,10 euro pe cap de locuitor în 2024.
România a adăugat doar 70 eurocenți – de la 20,50 eurocenți în 2020, la 21,20 în 2023.
Majoritatea guvernelor au majorat alocările pentru R&D
Mai există un caz straniu în UE, cel al Ungariei care, după ce a realizat în 2020 un salt uriaș, până la 74,70 de euro./cap de locuitor (de la 40,60 de euro în 2019), a intrat pe trend descrescător și a ajuns anul trecut la doar 48,10 euro. Declin a înregistrat Ungaria, și raportat la 2013, fiind, de altfel, singurul stat UE cu declin al alocărilor, comparativ cu acum 10 ani – scădere de 28% (de la 66,9 euro la 48,1 euro).
Conform Eurostat, alocările bugetare guvernamentale totale pentru R&D la nivelul UE s-au situat în 2023 la 123,684 miliarde de euro, echivalentul a 0,73% din PIB. Este o creştere de 5,3% faţă de 2022 (117,424 miliarde de euro) şi de 54,8% comparativ cu 2013 (79,886 miliarde de euro).
Aproape toate guvernele UE au majorat alocările lor bugetare pentru R&D, cele mai mari creşteri creşteri procentuale fiind în Letonia (291%, de la 16 euro pe persoană în 2013 la 62,6 euro pe persoană în 2023), Polonia (147%, de la 37,8 euro la 93,3 euro) şi Bulgaria (133%, de la 14,2 euro la 33,1 euro).
Cele mai ridicate alocări au fost înregistrate, în 2023, în Luxemburg (646,6 euro pe locuitor), Danemarca (552,4 euro) şi Germania (529,3 euro).
La polul pus, ţările membre UE cu cea mai scăzută alocare bugetară pentru cercetare şi dezvoltare experimentală au fost România (21,2 euro pe persoană), Bulgaria (33,1 euro pe persoană) şi Ungaria (48,1 euro pe persoană).
Situația altor state din centrul și estul UE, 2023:
- Estonia, tot mai aproape de media UE – 243,70 euro/cap de locuitor
- Slovenia – 189,10 euro
- Cehia – 146,80 euro/cap de locuitor
- Lituania – 97,50 euro
- Polonia – 93,30 euro
Clasamentul corespunde, în mare parte, cu gradul de robotizare al industriei prelucrătoare din economiile respective.
****
Urmărește-ne pe Google News
