Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 3,6% pe trimestrul trei din acest an față de același trimestru din anul anterior și de 3,7% pe ansamblul primelor nouă luni în raport cu aceeași perioadă din 2014 (atât ca date brute cât și ca date ajustate sezonier).
De remarcat și faptul că recalcularea a confirmat toate valorile și pentru creșterea PIB de la un trimestru la altul. Astfel, în termeni comparabili, economia a revenit în trimestrul trei la aceeași valoare consemnată pentru trimestrul unu, după stagnarea din trimetrul doi (vezi tabelul).
Rezultatele pe primele trei trimestre aduse la un numitor comun arată o valoare mai mare în trimestrul al treilea dar o creștere mai mică din cauza efectului de bază ( anul trecut s-a înregistrat o creștere maximă exact în același interval al anului).
Pe categorii de resurse, industria a adus cea mai mare contribuție la formarea PIB, cu aproape 26% din valoarea adăugată brută. De remarcat că avansul în volum a fost ceva mai modest decât la 6 luni (2,0% în loc de 2,2%, ceea ce indică o anumită pierdere de viteză) iar efectul pe partea reducerii de prețuri asupra PIB în termeni reali a fost unul important (-2,5% în prețurile industriale înseamnă indirect o amplificare a valorii PIB la trecerea din expresie nominală în expresie reală).
Activitatea comercială a înregistrat o majorare semnificativă în volum (+7,1%), urmare a creșterilor de venituri acordate populației dar a și redus întrucâtva PIB-ul real prin indicele de preț (+3,6%) situat peste media per total în pofida situării indicelui prețurilor de consum la consumator la niveluri negative record ( -1,8% în august).
De reținut din perspectiva transformărilor structurale pe care le parcurge economia românească, cea mai mare creștere s-a înregistrat pe sectorul de informații și comunicații (+12,8%). Tot aici merită semnalată plasarea ușor peste a agriculturii față de construcții ( în pofida recoltei modeste, prețurile au avut un avans considerabil) și a segmentului de spectacole, reparații etc. față de cel de intermedieri financiare și asigurări (situație asupra căreia ar trebui să se aplece mai atent factorii de decizie).
Ar mai trebui subliniat și faptul că majorarea impozitelor a fost superioară creșterii de valoare adăugată brută, atât ca volum (6,3% față de 3,4%) cât și ca preț ( 4,2% față de 2,1%). Prin urmare, taxarea crescută a determinat, din motive de metodologie de calcul statistic, majorarea avansului PIB cu 0,3 puncte procentuale, de la cele 3,4% date de activitatea economică propriu-zisă, la 3,7%.
Pe partea de consum, fără a mai veni cu alte tabele, merită reținută surpriza plasării formării brute de capital pe primul loc ca ritm de creștere (+6,8%, până la o valoare de 108,2 miliarde lei), înaintea cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației ( +5,7% sau 313,5 miliarde lei în expresie brută).
