sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 mai, 2022

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat marți, de pe piața internă, 517 milioane de lei, pe o perioadă de aproape zece ani, la o dobândă medie de 7,92% pe an, nivel record, reiese din datele publicate de Banca Națională a României (BNR).

Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, punctează într-o notă transmisă investitorilor deplasarea în sus a curbei randamentelor.

”Curba randamentelor s-a deplasat în sus, în medie, cu 23 puncte bază. Se evidențiază creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani cu 32 puncte bază la 7,79%, nivel record”, a scris el.

Cea mai accelerată creștere din regiune


Într-o analiză cu privire la evoluția costurilor de finanțare, analiștii Erste Group Research atrăgeau atenția asupra avansului dobânzilor în regiunea Europei Centrale și de Est, punctând că în România acestea au înregistrat cea mai pronunțată creștere săptămâna trecută, de 60 de puncte de bază.

”În România, capătul lung al curbei randamentelor a crescut cu 60 de puncte de bază, în Polonia și Serbia cu aproximativ 45-50 de puncte de bază. În Cehia și Ungaria, creșterea randamentelor pe zece ani a fost doar puțin mai mică, de circa 30-35 de puncte de bază”, se arată în raportul citat.

Creșterea costurilor de finanțare ale statului român au loc în contextul majorărilor așteptate a dobânzii-cheie de politică monetară, răspunsul BNR la avansul galopant al inflației din ultimele luni, pe fondul șocurilor din energie și a efectelor războiului din Ucraina.

Consiliul de Administrație al BNR se întrunește marți în cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din 2022. Pe de o parte, banca centrală va actualiza scenariul macroeconomic central, prin încorporarea celor mai recente evoluții ale indicatorilor macro-financiari.

BNR va ”scumpi” și mai mult banii pentru a ține în frâu inflația


Pe de altă parte, analiștii se așteaptă la o majorare de cel puțin 50 de puncte de bază a dobânzii-cheie, economiștii ING și BCR anticipând chiar o creștere de un punct procentual, la 4% pe an.

”Totodată, banca centrală ar putea opta și pentru lărgirea coridorului format din ratele de dobândă la facilitățile permanente în jurul ratei de dobândă de politică monetară. Nu în ultimul rând, apreciem că este ridicată probabilitatea ca BNR să reducă și nivelul ratei rezervelor minime obligatorii pe segmentul RON de la 8% în prezent”, mai punctează Andrei Rădulescu.

Costurile medii de împrumut pe termen lung ale statului român au crescut cu 0,6 puncte procentuale în martie față de luna anterioară, la 6,2%, cel mai ridicat nivel din UE, potrivit datelor agregate de Eurostat.

Statul a plătit dobânzi de 0,4% din PIB în T1

Nivelul dobânzilor este important deoarece plata acestora este prinsă în buget și are un impact asupra deficitului bugetar ce trebuie finanțat anual prin contractarea de noi împrumuturi.

În 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pentru 2022, guvernul anticipează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei însă aceste estimări vor fi certitudine depășite având în vedere că doar în primele trei luni ale anului, Guvernul a plătit dobânzi de peste 5,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), în creștere cu 61,4% față de aceeași perioadă din 2021.

Statul trebuie să împrumute în acest an suma de 145,4 miliarde de lei pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța împrumuturile care ajung la scadență. Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: