Raportul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) subliniază necesitatea modernizării și extinderii infrastructurii de transport energie electrică pentru a realiza tranziția la utilizarea energiilor regenerabile. Întârzierea extinderii rețelei va duce la majorarea semnificativă a emisiilor de CO2 și ar putea zădărnici eforturile pentru limitarea creșterii temperaturii medii globale.
Modernizarea și extinderea rețelei de transport energie electrică necesită însă timp și mari sume de bani, practic dublarea investițiilor actuale pentru a atinge obiectivele propuse pentru eliminarea hidrocarburilor din producția de electricitate.
Viteza de creștere a capacității rețelei de transport energie electrică la nivel global nu ține pasul cu creșterea rapidă a puterii instalate de „energie curată”, periclitând obiectivele stabilite de politicieni în materie de climă, se arată în cel mai recent raport al AIE.
Rețelele electrice trebuie dublate până în 2040
Pentru a se putea atinge țintele climatice stabilite la nivel global, trebuie construite sau modernizate rețele de transport energie electrică în lungime de 80 milioane km până în 2040, adică „echivalentul a întregii rețele actuale”. Creșterea capacității de producție din surse regenerabile riscă să nu poată fi folosită atât timp cât nu există linii care să le conecteze la consumatori.
„Proiecte cu puterea instalată de cel puțin 3.000 GW de energie regenerabilă, dintre care 1.500 GW sunt în stare avansată de execuție, așteaptă la coadă pentru a fi conectate la rețea – reprezentând de cinci ori mai mult decât capacitățile foto și eoliană instalate în tot anul 2022”, se menționează în raport.
„Rețelele de transport sunt gâtuirile care împiedică tranziția la emisii zero net”, se mai arată în raportul AIE.
În timp ce investițiile în centrale fotovoltaice și eoliene, autovehicule electrice și pompe de căldură au „crescut rapid” – aproape dublându-se față de 2010 – investițiile în rețelele de transport au stagnat la aproximativ 300 miliarde dolari anual.
O explicație ar fi că subvențiile pe care le acordă guvernele producătorilor de energie regenerabilă, constructorilor și cumpărătorilor de vehicule electrice merg în buzunarele unor companii private, în timp ce rețelele de transport se află în proprietate publică, statele trebuind să se autosubvenționeze pe ele însele, pentru a-și moderniza propriile sisteme energetice naționale.
Prin Acordul Climatic de la Paris din 2015 statele semnatare au convenit să nu permită creșterea temperaturii medii a Pământului cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Întârzierea construirii unei rețele de transport energie electrică modernă riscă să pună în pericol atingerea acestei ținte asumate, atenționează raportul.
AIE a prezentat un scenariu „Grid Delay Case” în care modernizarea rețelelor electrice existente nu se petrece în timp util. Într-o astfel de situație, vor fi emise suplimentar 58 de gigatone de CO2, prin comparație cu situația în care obiectivele naționale de climă ar fi atinse la timp.
„Cantitatea echivalează cu emisiile totale de CO2 din sectorul energetic global din ultimii patru ani. Ar însemna, de asemenea creșterea temperaturii medii pe termen lung cu mai mult de 1,5 grade, cu o probabilitate de 40% ca să se depășească 2 grade Celsius”, se mai arată în raport.
Regenerabilele reduc fiabilitatea sistemelor energetice
Însă în timp ce AIE propune extinderea infrastructurii rețelei electrice pentru a se realiza tranziția spre energii verzi, tocmai asemenea încercări ar putea pune în pericol fiabilitatea sistemelor energetice naționale.
În Statele Unite, mai mulți operatori de pe piața energiei electrice au luat atitudine împotriva unor reguli stricte privind emisiile de gaze cu efect de seră impuse sectorului de producere a energiei de către administrația Biden în încercarea de a promova energia regenerabilă.
Într-o scrisoare deschisă publicată pe 8 august, un grup de operatori independenți de sisteme de generare și organizații regionale de distribuție electricitate au avertizat Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) că reglementările de emisii propuse de agenție în sectorul energetic „au potențialul de a avea un impact semnificativ și negativ asupra fiabilității sistemelor energetice”.
Astfel, o serie de restricții privind emisiile de CO2 și deceniile de luptă contra utilizării hidrocarburilor au dus la închiderea prematură a centralelor pe cărbune și gaze naturale înainte de a fi asigurate cantitățiile echivalente de electricitate din surse eoliene și solare, se arată în comunicatul companiilor energetice.
Întrucât centralele eoliene și solare produc energie în mod aleatoriu, există un deficit de generatoare de electricitate predictibile, care să poată fi pornite la nevoie, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibilele pene de curent pe regiuni extinse, a declarat grupul companiilor semnatare ale manifestului.
Modernizarea rețelelor va dura zeci de ani
Modernizarea și înlocuirea a 8.000 de centrale electrice și a peste 1,8 milioane de kilometri de linii de înaltă tensiune, ca și a 70.000 de stații de transformare pentru a integra energia regenerabilă și bateriile de stocare ar costa mai mult de 2,5 trilioanje de dolari până în 2035, se arată în raportul EIA.
Timpul necesar pentru aducerea infrastructurii energetice la un alt nivel ar necesita însă și mai mult timp. Pentru a proiecta, a primi autorizațiile de construire și realizarea fizică a unei linii de transport sunt necesari în medie 15 ani, se mai arată în raport. Prin compoarație, un proiect de centrală pe bază de energie regenerabilă durează în medie 5 ani. În același timp investițiile pentru rețele ar trebui să se dubleze din anul 2030 la 600 miliarde dolari pe an.
Pericol de poluare
În plus, AIE atrage atenția asupra pericolului de poluare al acestor noi tehnologii. De exemplu, doar în SUA sunt în funcțiune peste 500 de milioane de panouri solare și alte zeci de milioane vor fi instalate în anii următori. În acest timp nu s-a făcut aproape nimic pentru reciclarea celor uzate, care nu pot fi aruncate pur și simplu la groapa de gunoi.
În panourile solare se regăsesc materiale toxice precum cadmiu, teluriu, plumb, hexafluoretan și multe altele. O altă substanță care rezultă din procesul de producție, tetraclorura de siliciu provoacă iritații grave și arsuri ale pielii și ochilor.
Aruncarea deșeurilor rezultate din panourile solare la gropile de gunoi prezintă un risc pe termen lung pentru mediu, deoarece mineralele și metalele toxice pot să se infiltreze în pământ, contaminând apa freatică și plantele.
***
Urmărește-ne pe Google News
