Economiile Europei Centrale și Est (ECE) au stat mult timp în umbra granzilor din vestul Europei, dar ar putea să fie pregătite pentru o vizibilitate mai mare în viitor, având în vedere că oferă o bază de producție competitivă și resurse energetice din surse tot mai „verzi”, se arată într-o analiză Reuters.
Baze de producție industriale cu consum energetic mare din Germania, de departe industriașul Europei, au fost puternic afectate de costurile ridicate ale energiei și de restricțiile privind consumul energetic după invadarea Ucrainei de către armata rusă și distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și 2 prin care importa gaze ieftine de la Gazprom.
Prețul energiei a mai scăzut în 2023, dar rămâne peste mediile multianuale. În plus fabricile nu au acces la resurse energetice obținute în instalații cu emisii reduse.
Drept urmare, multe companii iau în considerare transferarea unei părți ale producției în alte țări din Europa, unde costurile de operare sunt mai mici și unde sistemele energetice sunt în curs de reconstrucție ceea ce ar putea reduce emisiile, crescând în același timp capacitatea de producție în anii următori.
Avantajele Europei Centrale și de Est
O mare parte din ECE are reputaţia de a găzdui o industrie grea învechită, care a fost construită după modelul sovietic şi a produs maşini şi instalații de calitate scăzută. În realitate, multe dintre unităţile de producţie de electronice de top din Europa au sediul în Ungaria şi România, în timp ce Polonia, Slovacia şi Cehia se laudă cu industrii importante de producţie auto, cu lanţuri extinse de aprovizionare integrate.
În plus, Polonia şi Ungaria sunt unii dintre cei mai mari producători de baterii reîncărcabile din afara Chinei, cu cote de 6% şi, respectiv, 3% din capacitatea globală în 2022, potrivit Warsaw Institute Review.
În timp ce aceste cote de producție sunt slabe în comparaţie cu cea de 77% a Chinei, există planuri pentru o creştere rapidă a puterii de producţie a bateriilor din Europa Centrală, care indică faptul că regiunea are potenţialul de a juca un rol esenţial în industriile cheie în expansiune rapidă, în următoarele decenii.
Costuri mici, energie curată
Un factor major al creşterii înregistrate până acum în industria prelucrătoare în Europa Centrală şi de Est a fost costul relativ scăzut al forţei de muncă şi al terenurilor în acele zone.
Costurile orare ale forţei de muncă din sectorul productiv în Polonia, Ungaria, România, Slovacia şi Cehia au fost toate sub jumătate din rata orară din marile economii din Europa de Vest, cum ar fi Germania şi Franţa, în 2021, arată datele Destatis.
Bazinele mari de talente calificate, costurile reduse de trai, legăturile puternice de transport intra-regional şi eliberarea relativ uşoară a vizelor sunt alte atracţii pentru regiune.
O atractivitate mai recentă este profilul de emisii al unora dintre sectoarele energetice din Europa Centrală.
În timp ce Polonia – cea mai mare economie a Europei de Est după Rusia – se bazează în mare măsură pe cărbune pentru energie, multe alte economii majore din regiune îşi aprovizionează mai mult de două treimi din energie electrică din surse curate, arată datele de la institutul de cercetări Ember.
Aceste proporţii mari de energie curată sunt mult peste media pentru Europa în ansamblu şi sunt, de asemenea, peste media pentru naţiunile mai bogate din Uniunea Europeană.
Acest lucru poate reprezenta o atracţie puternică pentru companiile care doresc să-şi mute capacitatea de producţie din centrele cu costuri ridicate.
Pieţe cheie de urmărit
Slovacia, al cărei produs intern brut ar urma să se extindă cu peste 2% în 2024, datorită investiţiilor de capital puternice, obţine aproximativ 84% din electricitate din surse curate, inclusiv aproape 60% din surse nucleare şi 14% din surse hidro.
Ţara a deschis o nouă centrală nucleară de 471 MW în 2022, care a contribuit la transformarea ţării într-un exportator net de energie şi există planuri de extindere a industriei eoliene locale înainte de sfârşitul deceniului.
România este pe cale să genereze 71% din energie electrică din surse curate în 2023, datorită în mare parte unei creşteri mari a producţiei de energie hidroelectrică, care a reprezentat peste 36% din livrările de energie electrică în primele opt luni ale anului 2023, faţă de aproximativ 26% în aceeaşi perioadă din 2022, arată datele Ember.
Ţara plănuieşte creşteri mari atât ale capacităţii eoliene, cât şi solare în următorii ani, pentru a ajuta ţara să atingă obiectivul stabilit de guvern de a asigura peste 30% din energie electrică din surse regenerabile până în 2030.
Sistemul energetic al Ungariei este, de asemenea, în primul rând curat, aproape jumătate provenind din energie nucleară şi peste 15% din energie solară.
Guvernul ţării urmăreşte ca 90% din electricitate să provină din surse cu emisii scăzute de carbon până în 2030, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).
Este aşteptat că emisiile relativ scăzute din sectorul energetic vor avea o tendinţă de scădere constantă, pe măsură ce regiunea va lansa mai multe surse de energie regenerabilă.
Emisiile combinate din sectoarele energetice din România, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia, cu cărbune greu, au fost cu aproximativ 20% sub cele ale Germaniei, în primele opt luni ale acestui an.
Pe lângă costurile cu forţa de muncă substanţial mai scăzute, profilul de energie relativ mai curată al mai multor ţări din Europa Centrală şi de Est poate fi suficient pentru a reorienta o parte din capacitatea industrială din Germania în următorii ani şi ar putea ridica Europa Centrală şi de Est la statutul de actori majori ai economiei regionale.
***
