Ancheta economică de conjunctură realizată de Comisia Națională de Prognoză anticipează o scădere cu 5,1% a producției industriale în primul trimestru din 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut din cauza problemelor din lanțurile de aprovizionare și a prețurilor ridicate la materii prime și energie.
De asemenea, managerii companiilor industriale intervievați acuză și scăderea productivității muncii cu 6% în primul trimestru din 2024, concomitent cu creşteri de 6% ale cifrei de afaceri pe total, pe baza unei majorări de 8,4% a cifrei de afaceri pe piaţa internă, şi de doar 0,4% în ceea ce priveşte cifra de afaceri pe piaţa externă.
„Evoluţia industriei în T1/2024 raportat la perioada corespunzătoare din anul precedent, conform estimărilor agenţilor economici din eşantion, indică o tendinţă de reducere în special în ceea ce priveşte producţia industrială şi a stocurilor de produse finite, precum şi a productivităţii muncii, în timp ce volumul cifrei de afaceri deflatate cu indicele preţurilor producţiei industriale va creşte mai ales pentru piaţa internă”, menţionează analiza.
În ceea ce priveşte stocurile de produse finite, Comisia Naţională de Prognoză consideră că acestea pot înregistra o scădere mai amplă, de peste 21%, în contextul anticipat de managerii de companii, evoluţie previzibilă avându-se în vedere majorări succesive din primul trimestru pentru perioada 2022-2023.
Ușoară creștere a numărului de angajați
Pentru numărul mediu de salariaţi în T1/2023 față de T4/2023 se estimează o creştere de 0,6% a efectivului acestora, care împreună cu scăderea producţiei industriale ar putea conduce la o reducere a productivităţii muncii de 6%.
Comparativ cu ultimul trimestru din 2023, va continua reducerea producției industriale de 3,3%, cauzată de cererea modestă prețurile mari pentru energie. În acelaşi timp, pentru cifra de afaceri pe total industrie se anticipează o scădere de 3,0%, avându-se în vedere diminuarea importantă, de 7,3%, a cifrei de afaceri pe piaţa internă, în timp ce cererea externă va creşte cu 4,9%, continuând tendinţa manifestată în ultimul trimestru al anului trecut.
Sectorul industrial românesc a început ciclul de scădere în 2018 şi a continuat în 2019. În 2020, anul în care lanţurile de valoare s-au blocat în toată lumea, industria românească a scăzut cu două cifre. În 2021, pe de altă parte, statistic industria a crescut faţă de 2020, o creştere firească prin comparaţie cu prăbuşirea din 2020. În 2022 însă scăderea industriei s-a reluat.
Estimări ale producţiei industriale pentru trimestrul I al anului curent, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut:
- Ramuri pentru care se aşteaptă o scădere mai mare de 20%:
– repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor;
– tăbăcirea şi finisarea pieilor;
– activităţi de servicii anexe extracţiei;
– fabricarea produselor din tutun;
– fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.
- Ramuri pentru care se aşteaptă o scădere între 20% şi 10%:
– fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;
– fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
– tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor;
– fabricarea autovehiculelor de transport rutier;
– extracţia cărbunelui superior şi inferior;
– fabricarea produselor textile.
- Ramuri pentru care se aşteaptă o scădere între 10% şi 5%:
– extracţia minereurilor metalifere;
– fabricarea altor produse din minerale nemetalice;
– alte activităţi extractive;
– fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.
- Ramuri pentru care se aşteaptă o scădere între 5% şi 0%:
– fabricarea băuturilor;
– fabricarea produselor de cocserie; – industria metalurgică; – industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal;
– industria energetică;
– extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.
- Ramuri pentru care se aşteaptă o creştere între 0% şi 5%:
– fabricarea de mobilă;
– prelucrarea lemnului;
– fabricarea echipamentelor electrice;
– fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;
- Ramuri pentru care se aşteaptă o creştere între 5 şi 10%:
– fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
– industria alimentară;
– fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie.
- Ramuri pentru care se aşteaptă o creştere peste 10%:
– fabricarea altor mijloace de transport.
Productivitatea muncii continuă să scadă în T1/2024
În primul trimestru al anului curent, în condiţiile unei scăderi estimate a volumului producţiei industriale (3,3%), respectiv o mărire de 1,3% a numărului de salariaţi din industrie se prognozează o reducere de 4,9% a productivităţii muncii faţă de trimestrul IV 2023. Comparativ cu trimestrul similar din anul 2023, conform acestor estimări, se prevede o scădere de 6,0% a productivităţii muncii, diminuarea productivității muncii semnalând posibile dificultăţi ale sectorului de producţie, care, pe termen mediu, pot genera costuri mai mari şi scăderea competitivității produselor industriale autohtone.
Costul unitar cu forța de muncă a crescut cu 2,8% în T1/2024
În cel de-al patrulea trimestru al anului 2023, costul unitar cu forţa de muncă în industrie a crescut cu 7,7% faţă de trimestrul anterior, pe fondul unei măriri de 7,8% a salariului net, în timp ce faţă de trimestrul corespunzător din anul 2022 s-a majorat cu 17,6%, iar la nivel de an a crescut cu 21,2%, în contextul unei spor salarial de 17,1%, pentru aceeaşi perioadă de analiză.
La nivelul primului trimestru al anului 2024, agenţii economici se aşteaptă la o creştere de 2,8%, a costului unitar cu forţa de muncă faţă de trimestrul anterior, respectiv de 17,9%, comparativ cu trimestrul corespunzător al anului 2023, în contextul unei posibile majorări de 10,9% a salariului net pe total industrie, respectiv unei scăderi a productivităţii muncii în acelaşi interval de analiză (-6,0%).
***
Urmărește-ne pe Google News
