Producția industrială a scăzut cu 5,7% în Uniunea Europeană și cu 6,7% în zona euro în luna ianuarie, în comparație cu aceeași lună din 2023, iar România se numără printre țările membre cu cel mai sever declin, conform datelor publicate miercuri de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Declinul producției industriale în UE a fost determinat în special de o scădere de 10,1% a producției de bunuri de capital, de 8,1% a producției de bunuri de folosință îndelungată, de 3,3% a producției de bunuri intermediare și de 1,3% a producției de bunuri de folosință imediată. Producția de energie a înregistrat o creștere cu 0,6%.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ declin în ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, a fost înregistrat în Irlanda (-34,1%), Estonia (-8,6%), Bulgaria (-7,6%), Malta (-5,6%), Germania (-5,4%), Letonia (-5%), Ungaria și Țările de Jos (ambele cu -4,2%), Luxemburg și România (ambele cu -4%), iar cea mai importantă creștere a fost înregistrată în Slovenia (12,2%), Grecia (10,5%) și Danemarca (5,3%).
În ianuarie, comparativ cu luna precedentă, producția industrială a scăzut cu 2,1% în UE și cu 3,2% în zona euro, după o creștere de 1,6% în UE și în zona euro în luna decembrie.
O evoluție pe 14 ani: revenire după șocul andemic, reluarea coborârii din 2022
După criza financiară și economică din 2008/2009, nivelul producției industriale a crescut din nou lent și și-a recăpătat peste 90 % din valoarea de dinaintea crizei până în mai 2011. În a doua jumătate a anului 2011 și în 2012, producția industrială din UE a fost în creștere. o tendință descendentă lentă.
De la începutul lui 2013, valoarea indicelui a crescut ușor, dar constant și aproape și-a recăpătat nivelul de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2017. În 2018, producția industrială din UE a crescut doar modest, apoi a scăzut în 2019.
În 2020, criza Covid-19 și retricțiile care au urmat, cum ar fi blocajele din activitatea întreprinderilor, au avut ca rezultat o reducere masivă a producției industriale, în special pentru bunuri de larg consum și bunuri de capital.
În lunile următoare, producția industrială și-a revenit în mare măsură. În vara anului 2022 tendința producției industriale s-a schimbat.
Cele mai afectate ramuri
Între august 2022 și septembrie 2023, producția industrială totală a scăzut cu peste 5%. Scăderi masive au fost înregistrate în special pentru bunurile de larg consum (-9,4 %) și bunurile de capital (-7,6 %).
Cele mai afectate ramuri au fost producția de bunuri de capital și de bunuri de larg consum, în special utilajele și echipamentele (-12,5%) și autovehiculele (-19,5%). Din ramura industrială de bunuri de larg consum, produsele din piele (-26,1%) și confecții (-24,6%) au scăzut masiv.
Creșteri relativ mari au fost înregistrate în 2023 pentru extracția de cărbune și lignit, pentru produse farmaceutice, pentru activitățile de sprijinire a mineritului dar și pentru calculatoare și echipamente electronice.
De cealaltă parte a spectrului, industria chimică a scăzut cu 6,1%, extracția de țiței și gaze naturale a scăzut cu 6,0%, iar industria metalurgică cu 4,2%.
România, în topul scăderii producției industriale
După redresarea din criza financiară și economică din 2008/2009 și următorii ani de redresare, UE în ansamblu a înregistrat din nou în 2012 o dezvoltare industrială negativă.
Această tendință de scădere a UE a continuat în 2013. Cu toate acestea, ratele negative de creștere au fost mai mici în 2013 decât în 2012.
În 2014, UE a revenit la o creștere pozitivă care a continuat din 2015 până în 2018.
În 2019, producția industrială a scăzut din nou în UE și în zona euro, în special în Germania, Luxemburg și România. Ca urmare a crizei Covid-19 și a măsurilor de izolare, toate țările UE, cu excepția Irlandei, au înregistrat rate negative de schimbare a producției industriale în 2020.
Ratele au fost, totuși, destul de eterogene, variind de la aproximativ -11 % în Italia, Franța, Luxemburg și Germania la doar -0,3 % în Malta. Redresarea din 2021 a adus rate de creștere comparativ ridicate (9,1 % în UE, 8,9 % în zona euro). Rate ridicate de creștere de peste 15 % au fost înregistrate în Belgia, Irlanda și Lituania.
În 2022, o creștere deosebit de puternică a fost înregistrată în Bulgaria (12,8 %), Irlanda (18,9 %) și Polonia (11,0 %).
***
