O data cu extinderea comerțului online, industria globală a ambalajelor va creşte cu circa 30% până în 2025, la un trilion dolari, arată un studiu al Companiei de consultanţă internaţională Horváth, scrie News.ro.
”Industria globală a ambalajelor se află în plină expansiune şi va creşte cu circa 30%, până în 2025, de la 770 miliarde dolari la 1 trilion dolari, după ce s-a extins cu o medie anuală de 5,6% în ultimii 5 ani”, arată un studiu recent al companiei de consultanţă internaţională Horváth, potrivi căruia, în pofida eforturilor de a proteja clima şi a diminua risipa de materiale, cererea de ambalaje va continua să sporească, mai ales o dată cu extinderea comerţului on-line.
La nivel global, zona economică Asia-Pacific este răspunzătoare în prezent pentru cea mai mare proporţie de ambalaje, şi anume aproximativ 40%, cu o rată de creştere anuală estimată de aproape 7%. Urmează Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), cu puţin sub 30% şi America de Nord cu 26%.
Pe de altă parte, va creşte şi cererea de materiale de ambalare îmbunătăţite şi sustenabile, cu un impact mai redus asupra mediului, conform studiului „Industria europeană a ambalajelor în 2025 – tendinţe, perspective şi factori de succes într-un mediu de piaţă competitiv”.
Printre factorii care generează creşterea susţinută a acestei pieţe, Horváth a identificat: îmbătrânirea populaţiei – care prelungeşte perioada de consum şi necesarul de produse ambalate (de la produse alimentare la medicamente); gospodăriile cu mai puţini membri – ce consumă volume tot mai mari de produse; urbanizarea şi creşterea comerţului online; cererea sporită de ambalaje sustenabile – care le va permite companiilor să îşi optimizeze produsele şi să identifice noi modalităţi de diversificare a veniturilor şi diferenţiere pe piaţă.
Industria şi transporturile par să fie semnificativ mai „sustenabile” faţă de consumul populaţiei (59% dintre ambalaje). Procesele industriale necesită, în primul rând, materiale reciclabile precum hârtie şi carton şi ocupă aproximativ 41% din volumul total de ambalaje. În schimb, consumul se ridică la 59% din piaţa mondială a ambalajelor, folosind preponderent cantităţi mai mari de materiale plastice (compozite).
Trei sferturi din piaţa mondială a vânzărilor de ambalaje este dominată de hârtie şi carton, precum şi ambalaje din plastic, restul fiind alcătuit din metal, sticlă şi alte materiale.
70% din toate ambalajele de consum sunt produse pentru alimente (51%) şi băuturi (19%), 8% pentru produse medicale, 4% pentru cosmetice şi doar 18% pentru alte bunuri/bunuri de larg consum.
În ultimii ani, direcţiile de dezvoltare a industriei ambalajelor au fost marcate, în mod decisiv, de conştientizarea sporită a publicului cu privire la necesitatea protecţia mediului, alături de norme mai stricte care să preîntâmpine irosirea resurselor şi producerea deşeurilor – deşi mai sunt multe de realizat pentru diminuarea risipei.
De exemplu, la nivelul anului 2018, dacă totalul deşeurilor de hârtie, carton şi plastic, generate anual, ar fi fost calculate „per capita” ar fi rezultat 218 kg pentru fiecare locuitor al Germaniei, respectiv 105 kg pentru fiecare locuitor al Austriei.
Deşi provocările privind reducerea impactului ambalajelor asupra mediului rămân însemnate, iar rezultatele în diminuarea deşeurilor sunt inegale, de la o ţară la alta, în Europa se reuşeşte reciclarea ambalajelor în proporţie de:
- 90% – pentru ambalaje de metal;
- 87% – hârtie şi carton;
- 84% – sticlă;
- 47% – plastic;
- 25% – lemn.
Procentele ar putea creşte în viitor, o dată ce peste 70% dintre europeni îşi declară preferinţa pentru ambalajele „prietenoase cu mediul”, ceea ce înseamnă că acestea se pot refolosi, sunt biodegradabile şi compuse în proporţie tot mai mare din hârtie, în detrimentul materialelor plastice.
O altă tendinţă identificată de studiu este dezvoltarea soluţiilor „Smart Packaging”, care devin un diferenţiator puternic pentru jucătorii din industrie.
Pe termen lung, succesul pe piaţa ambalajelor va fi de partea celor care vor şti să îmbine proprietăţile de ambalare „inteligente”, cum ar fi trasabilitatea, interacţiunea specifică cu produsul ambalat sau cerinţele legate de tehnologia senzorilor, ceea ce vor face ca produsul şi ambalajul „să crească împreună”, ca un tot întreg.
„Piaţa ambalajelor creşte în toată lumea, dar calitatea şi sustenabilitatea produselor se modifică, pe măsură ce consumatorii devin tot mai conştienţi de impactul asupra mediului al acestei industrii. Companiile care vor putea propune ambalaje atât inteligente, cu mai multe funcţii decât protecţia produselor, cât şi prietenoase cu mediul, vor avea de câştigat, pe o piaţă unde tendinţa de concentrare a jucătorilor creşte de la an la an”, a explicat Kurt Weber, director general al Horváth România.
Studiul „Industria europeană a ambalajelor – tendinţe, perspective şi factori de succes într-un mediu de piaţă competitiv” include cercetări ample bine fundamentate despre piaţa internaţională, analize şi interpretări ale tendinţelor de specialitate, precum recomandări concrete de acţiune bazate pe experienţa de proiect specifică industriei şi interviuri cu manageri.
