cursdeguvernare

sâmbătă

12 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

Industria auto lucrează la carburanți sintetici și hibridizare, sub biciul legislației europene

8 martie, 2021

Constructorii auto pregătesc adaptarea la epoca fără carburanți fosili prin investiții în carburanți sintetici, obținuți din CO2 absorbit din atmosferă și hidrogen produs cu energie regenerabilă.

Proiectul este văzut de industria auto ca o soluție la constrângerile noilor norme de emisii auto Euro 7, valabilă dincolo de etapa intermediară a motorizării hibrid și de tranziția la producția de vehicule complet electrice.


Compania Porsche a grupului Volkswagen a anunțat că fabrica de carburanți sintetici Haru Oni din Chile ar putea produce primele cantități de carburanți sintetici în 2022.
Fabrica a fost concepută ca un proiect pilot împreună cu Siemens Energy,  Enel, compania energetică chiliană AME și compania petrolieră chiliană ENAP. Proiectul se va dezvolta la scară industrială, potrivit Autocar.

Între reacțiile vehemente ale industriei și proiectul recirculării CO2 în natură

Prin normele cunoscute ca Euro 7, pragurile maxime de emisii ar fi reduse drastic, de câteva ori, până la 100 mg CO2/ kilometru, 10 mg oxizi de azot (de la 60 – 80 mg, în funcție de motorizarea pe benzină sau motorină), începând din 2025.

Industria auto a reacționat vehement: normele Euro 7 înseamnă interdicția mascată a motoarelor cu ardere internă.

(Citiți și: „Norma de poluare Euro 7 (zero emisii) impusă din 2025 – reacții vehemente ale industriei auto la propunerea Comisiei”)

Cam în același timp în care Comisia Europeană pregătea noile norme, Porsche & Co alesese deja, pentru proiectul Haru Oni, provincia chiliană Magallanes, pentru că acolo condițiile eoliene sunt „excelente” pentru a produce electricitatea necesară obținerii hidrogenului prin electroliză. Iar hidrogenul să fie folosit mai departe pentru producția de metanol prin reacția cu CO2 și, apoi, metanolul – la obținerea carburanților sintetici (eFuels).


Planurile Porsche și ale partenerilor săi țintesc producerea a 130.000 de litri anul viitor, creșterea capacității până la 55 de milioane de litri anual până în 2024 și de 10 ori mai mult, doi ani mai târziu.

S-ar putea calcula cât CO2 s-ar trimite înapoi în natură prin arderea carburanților sintetici obținuți cu CO2 absorbit din natură. Nu s-ar mai emite oxizi de azot și nici alte noxe, este drept, dar în fond, este vorba de recircularea CO2. În natură.

În sumă, însă, odată pusă în operă la scară industrială, tehnologia carburanților sintetici permite industriei auto clasice să se plaseze cu argumente pe poziția neutralității climatice.

Nevoia de parteneriat multidisciplinar

În parteneriatul Haru Oni, Siemens Energy funcționează ca integrator al întregului lanț de valoare, potrivit proiectului, de la turbinele eoliene de producere a electricității, care este consumată pentru obținerea hidrogenului prin electroliză, și până la conversia acestuia și a  CO2 în metanol și, mai departe, în carburanți sintetici (eFuels).

Siemens Energy a primit  și un grant de 8 milioane de euro de la Ministerul Federal al Economiei și Energiei. Investiția inițială a Porsche este de 20 de milioane de euro

Siemens va furniza și dispozitivele de electroliză PEM (Proton Exchange Membrane), care vor separa hidrogenul și oxigenul din apă.

Compania energetică chiliană AME  împreună cu ENEL și compania petrolieră ENAP au înființat compania de proiect Highly Innovative Fuels (HIF), care se va ocupa și de absobția CO2 din atmosferă, probabil cu  etanolamine, potrivit ICIS.

În fine, urmează reacția CO2 și H2 spre metanol (o reacție care se învață la școală, dar a cărei producție industrială va deveni abia acum comercial posibilă) și, respectiv conversia metanolului în benzină sintetică prin tehnologia MTG a ExxonMobil.

Astfel că, nu întâmplăptor, ideile producției de hidrogen sau de conversie a metanului în metanol fac obiectul unor planuri noi și ale companiilor energetice românești. Hidroelectrica vrea să profite de energia verde pe care o produce ca să facă hidrogen, iar  Romgaz (SNG) și OMV Petrom (SNP) vor să facă metanol, cu energie eoliană.

(Citiți și: „Proiecte de producție hidrogen vor fi incluse în PNRR: Două candidate probabile și două probleme)

„Avantajele constau în aplicabilitate:  eFuels pot fi folosiți în motoarele cu combustie, și în motorizarea hibridă plug-in și pot folosi rețeaua actuală de stații de distribuție”, spune Oliver Blume, directorul general (CEO) al Porsche de un an încoace, de cât a fost anunțat prima oară proiectul.

Argumentul hibridizării

Între timp motoarele hibride vor câștiga suficient de mult teren și vor putea folosi la rândul lor carburanți sintetici.

„Normele Euro 7, din orizontul 2025, pot fi atinse de către producătorii de automobile doar prin perspectiva unei hibridizări a grupului moto-propulsor. Valorile din normele de poluare nu mai pot fi atinse doar prin metodele clasice de filtrare/recirculare/tratare a gazelor de evacuare”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro profesorul dr.ing. Bogdan Ovidiu Varga (foto)– de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

(Citiți și: ””T Zero” – avem doar 3 ani la dispoziție să ne înscriem ca jucători în economia viitorului post-Covid / Cover, sumar, titluri – au apărut CRONICILE 91”)

Bogdan Ovidiu Varga este titularul cursului de Autovehicule Electrice și Hibride dar și directorul programului de masterat Advanced Techniques in Automotive Engineering.

Hibridizarea sistemului de propulsie este o alternativă în vederea atingerii normelor de poluare, „ținând cont de noile proceduri de testare în trafic impuse de ciclurile WLTP (Worldwide Harmonized Light-Duty Vehicles Test Procedure), în care atenția  este îndreptată pe consumul de combustibil, ca factor generator de poluare”, potrivit expertului citat.

„Hibridizarea asigură deplasarea autovehiculului în ciclul WLTP cu un consum minim de combustibil, motorul cu ardere internă funcționând intermitent doar în situații de accelerare bruscă sau viteze superioare de deplasare, etapă în care motorul electric are nevoie de susținere, sau în situațiile în care consumul de energie electrică din bateriile de înaltă tensiune atinge un nivel ridicat, fiind necesară o echilibrare energetică prin utilizarea motorului cu ardere internă”, explică profesorul de la Cluj.

Acest mod de funcționare specific „acestor tipuri de autovehicule asigură un consum de combustibil ce permite atingerea normelor de poluare cu valori apropiate de limitele estimate a intra în vigoare din 2025”, conchide Bogdan Ovidiu Varga.

Carburanții sintetici oferă Europei cel puțin răgazul de a profita de alte revelații energetice transformate la scară industrială. Căci altfel, s-ar fi pierdut startul în producția de celule și baterii electrice, ca și a metalelor rare necesare acestora. „Vom extrage metale rare, vom produce baterii electrice, dar Europa nu va maiprinde din urmă China”, potrivit unora dintre experții consultați de cursdeguvernare.ro.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: