De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult›
18.01.2021
Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Indice negativ de prețuri pe august 2020. Inflația anuală, în scădere la 2,68%
de Marin Pana , 10.9.2020
Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,05% în luna august 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,68%, urmare și a unui efect de bază ușor favorabil (valoarea consemnată în august 2019 a fost pozitivă, +0,06).
Legumele și fructele au consemnat ieftiniri de sezon, în timp ce produsele nealimentare (+0,08%) și serviciile (+021%) s-au scumpit modic.
Valoarea la zi a inflației anuale IAPC, calculată după metodologia europeană armonizată s-a menținut la 2,5%, valoare transmisă la Eurostat pentru comparabilitate cu alte state ale UE.
Inflaţia MEDIE anuală (septembrie 2019 – august 2020 faţă de cele 12 luni intervalul septembrie 2018 – august 2019) creşterea preţurilor a fost de 3,1% pe metodologia națională și 2,9% pe cea armonizată la nivel european.
Produsele alimentare s-au ieftinit cu -0,41%, sub efectul reducerii conjuncturale a prețurilor la legume (-2,96%) și la fructe (-3,23%). De remarcat, însă, evoluția net diferită între cele două categorii mai importante pe segmentul prețurilor volatile. În timp ce legumele s-au ieftinit în acest an cu 1,09%, fructele s-au scumpit cu +14,13%, în pofida scăderii cu -7,21% din august a fructelor proaspete.
De remarcat, însă, pe segmentul alimentar majorarea prețurilor la unele produse de bază precum pâine (+0,25% și +4,05% de la începutul anului), lapte (+0,31%, respectiv +3,02%), brânză (+0,54%, respectiv 3,54%). În august s-au scumpit și ouăle (+0,47%) dar acestea au rămas sub nivelul de preț de la finele anului anterior (-4,21%).
Prețurile produselor nealimentare s-au majorat cu 0,08%, rezultat al majorărilor consemnate la tutun (+0,36%) și medicamente (+0,31%), la care s-au adăugat avansuri ceva mai mici dar semnificative la produse precum mobilă (+0,24%), articole de igienă și cosmetice (+0,19%) sau frigidere și congelatoare (+0,13%). Combustibilii s-au ieftinit cu 0,21%, ceea ce a ajutat la scăderea de ansamblu a IPC.
Cel mai mare avans al indicelui de inflație s-a consemnat pe segmentul serviciilor (+0,21%), unde rolul principal a fost jucat din nou de categoria apă, canal, salubritate (+0,57% și deja +4,14% de la începutul anului). Secondată de reparațiile auto (+0,47%) și îngrijirea medicală (+0,40%). De remarcat și majorarea tarifelor aeriene (+9,95%, dar la o pondere foarte redusă în coșul de consum).
Inflația aflată sub controlul politicii monetare, la cel mai redus nivel din ultimele 24 de luni
Evoluție pozitivă, inflaţia CORE 2 ajustat, aflată sub influenţa politicii monetare, a coborât la cel mai redus nivel înregistrat din august 2018 încoace (+0,14%), într-un context economic dificil, de scădere a PIB indusă de pandemie. Este un semnal care confirmă abordarea ponderată în gestiunea dobânzii de politică monetară și asigurarea la un nivel rezonabil a fluxurilor financiare.
În context, reamintim că valorile prognozate oficial de BNR în raportul trimestrial asupra inflației prezentat în august au fost ajustate ușor în jos, cu 0,2puncte procentuale (pp) pentru T3 2020, 0,1pp pentru T4 2020 și cu 0,2 pp pentru T1 2021 față de estimarea anterioară. La finalul anului viitor ar urma să fie atinsă exact valoarea de referință pentru intervalul-țintă stabilit de BNR, respectiv 2,5%.
Pe termen scurt, nu se întrevăd modificări semnificative ale indicelui anual de inflație, fiind de așteptat valori lunare comparabile cele din ultima treime a anului trecut. Singura modificare importantă ar urma să fie reducerea valorii MEDII anuale a creșterii prețurilor și pe metodologia națională sub pragul de 3%, cu apropierea de valoarea calculată pe model european.