Atacurile politice asupra libertăţii presei, inclusiv detenţia jurnaliştilor, suprimarea instituţiilor media independente şi difuzarea pe scară largă a dezinformării, s-au intensificat în mod semnificativ în ultimul an, potrivit indexului anual al libertăţii presei publicat de Reporteri fără frontiere (RSF).
Organizația arată că ”practica larg răspândită de deturnare a fondurilor publice către mass-media, într-o manieră netransparentă, denaturează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media”.
Peisajul media din România
România este pe locul 51 în ceea ce privește siguranța jurnaliștilor, potrivit unui raport realizat de Asociația Reporteri fără frontiere. Clasamentul include evaluări din 180 de state.
Potrivit RSF, România se mândreşte cu un peisaj mediatic divers şi relativ pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigaţii de interes public cu impact puternic. Cu toate acestea, lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte finanţarea mass-mediei, în special de către stat, precum şi dificultăţile de pe piaţă subminează fiabilitatea informaţiilor şi încrederea în mass-media.
În România, „siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta unor atacuri, ameninţări şi intimidări. În cazul campaniei de hărţuire şi de denigrare de profil înalt împotriva reporterului Emilia Sercan, autorităţile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost suspectate de complicitate. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informaţii căutând să obţină o putere şi o influenţă mai mare pe fondul războiului din Ucraina şi al altor conflicte internaţionale”.
În plus, justiţia încearcă din ce în ce mai mult să forţeze mass-media să îşi dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce hotărârile judecătoreşti nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei.
Cenzura presei s-a intensificat în Europa de Est
În Europa de Est „cenzura presei s-a intensificat, într-o mimare spectaculoasă a actelor de represiune ruseşti”, observă specialiştii RSF, citând Belarus (locul 167), Georgia (103). Rusia, unde Vladimir Putin a fost reales în martie, ocupă locul 162.
Inteligenţa artificială generativă a fost, de asemenea, adăugată la arsenalul de dezinformare. Un exemplu în acest sens este reprezentat de deepfake-ul audio al jurnalistei Monika Todova în Slovacia (locul 29, în coborâre cu 12 poziţii) înainte de alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Conţinutul „a profitat în mod clar dezinformării pro-ruse care abundă în această ţară”, potrivit RSF.
În altă parte în Europa, libertatea presei este „testată de majorităţile aflate la putere în Ungaria, Malta şi Grecia”.
Contextul general
Într-un context mai amplu, clasamentul din 2024 subliniază că guvernele oferă mai puțină protecție jurnalismului sau chiar joacă un rol activ în dezinformare.
Raportul semnalează „o deteriorare îngrijorătoare a sprijinului și a respectului pentru autonomia mass-media”, într-un an considerat „cel mai mare an electoral din istoria mondială”.
Aproape jumătate din populația lumii este afectată de cel puțin un scrutin, de la India la Statele Unite și până la alegerile europene, ceea ce presupune noi „presiuni foarte puternice”.
***
