Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de milioane de euro mai slab faţă de aceeaşi perioadă din 2017.
Minusul înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu 38% şi a urcat la 1.589 milioane de euro, în timp ce plusul adus de segmentul de servicii s-a diminuat o jumătate de procent, până la 1.188 milioane de euro.
De reţinut schimbarea raporturilor între suma consemnată după primele două luni ale anului pe segmentul de mărfuri împreună cu segmentul de servicii. Dacă anul trecut, acesta a compensat minusul din fluxul de mărfuri, acum situaţia s-a schimbat radical, ceea ce explică în bună parte creşterea deficitului de cont curent.
Soldul pozitiv al serviciilor de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor s-a majorat cu 3,6%, până la un rezultat de 425 milioane de euro. Şi la capitolul „alte servicii”, s-a consemnat o creştere apropiată atât ca mărime ( 370 milioane euro) cât şi ca procentaj (+5,4%).
Din păcate, pe fondul unor încasări în uşoară scădere şi a creşterii semnificative a plăţilor (-2% pe credit faţă de +23% pe debit, pe parcursul primelor două luni din an faţă de aceeaşi perioadă din 2017), soldul cronic negativ din turism s-a majorat de 2,2 ori comparativ cu anul anterior, de la -83 milioane euro la -183 milioane euro ( exact plusul apărut la deficitul general).
Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, evoluţiile au fost pozitive. Deficitul consemnat la începutul anului trecut de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) s-a transformat într-un excedent aproape identic (de la -172 milioane euro am trecut la +170 milioane euro).
Pe segmentul veniturilor secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv s-a păstrat aproape neschimbat. Este rezultatul unor creşteri marginale şi aproape identice ale sumelor trimise în ţară şi a banilor expediaţi din România către exterior, fenomen interesant dacă se va confirma şi în lunile următoare.
Investiţiile străine au bătut pasul pe loc
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat cu 10% în primele două luni ale lui 2018 (de la 2,60 miliarde euro la 2,34 miliarde euro). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de 529 milioane de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților au scăzut în ianuarie-februarie din acest an cu aproape 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (794 milioane euro faţă de 820 milioane euro), dar au mai recuperat din startul mai slab luat în prima lună a anului (-20%). Din acestea, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 592 milioane euro iar creditele intragrup 202 milioane euro (25% din totalul sumelor contabilizate).
Datoria externă totală a crescut în primele două luni ale lui 2018 cu 1,7% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 şi a ajuns la 95.035 milioane euro, modificare notabilă pe un trend de creştere reluat în 2015 şi care părea că s-a temperat în 2017. Plățile aferente datoriei externe au însumat 11,15 miliarde euro.
De remarcat diferenţa marcată de ritm de creştere între cele două componente ale datoriei externe, cu valoare dublă pe partea de datorie pe termen scurt (+2,7%) în raport cu obligaţiile suplimentar asumate pe termen lung (+1,3%). Precum şi valoarea de 1,56 miliarde euro în plus pe doar două luni, comparativ cu 2,88 miliarde euro pe întreg anul 2016 sau doar 567 milioane euro în 2017.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 13,5% în 2018, mult sub nivelul de de 23,9% din 2017, valoare, la rândul ei, semnificativ sub cele 30% consemnate în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni (5,7 luni) dar a crescut sensibil faţă de finalul anului trecut, când a fost de 5,4 luni.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală ( inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung), a continuat marginal tendinţa de scădere, vizibilă în tabelul următor:
