Statul a împrumutat în noiembrie echivalentul a circa 12,9 miliarde de lei de pe piața internă, un record al anului, după două luni marcate de multe licitații eșuate pe fondul scăderii ”apetitului” investitorilor, dar și a creșterii dobânzilor. La această sumă se mai adaugă 1,5 miliarde de lei atrase de la populație, prin programul Tezaur, reiese din calculele CursDeGuvernare, pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice.
Prin urmare, valoarea totală a împrumuturilor statului din primele 11 luni a urcat la echivalentul a circa 117 miliarde de lei:
- 62,2 miliarde de lei din emisiunile de obligațiuni și titluri de trezorerie în lei și în euro pe piața internă;
- 38,9 miliarde de lei din ieșirile pe piețele financiare internaționale;
- 16 miliarde de lei de la populație.
Împrumuturile din 2022 contractate de statul român
Statul trebuie să împrumute în acest an echivalentul a 148,6 miliarde de lei pentru a putea finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică, respectiv pentru a înlocui creditele care ajung la scadență cu noi împrumuturi.
Amploarea împrumuturilor este cu atât mai îngrijorătoare cu cât România se confruntă cu o creștere accelerată a inflației care a determinat Banca Națională a României (BNR) să apese pe pedala dobânzilor. Acest lucru se reflectă și în ceea ce privește costurile la care investitorii sunt dispuși să finanțeze statul.
Dobânzile obținute în cadrul licitațiilor din noiembrie variază până la 9,4% pe an pentru un împrumut pe 13 ani, potrivit datelor BNR.
Din datele Eurostat reiese că după două luni în care costurile de finanțare ale României au scăzut, acestea și-au reluat tendința ascendentă în octombrie, media fiind de 9,13% pe an. Este al doilea cel mai ridicat nivel din UE, după cel din Ungaria, de 10,25%. Ungaria se confruntă însă cu o criză valutară.
Costurile de împrumut ale României au fost în octombrie de 2,5 ori mai mari decât media UE și cu 1,3 puncte procentuale peste media costurilor de împrumut pe termen lung din Polonia, economie comparabilă ca evoluție cu cea a României.
Nivelul dobânzilor este relevant întrucât acestea sunt incluse în calculul privind deficitul bugetar. Dacă datoria publică este rostogolită la nesfârșit și deficitul bugetar adăugat an de an la datorie, dobânzile sunt plătite lunar de la bugetul public.
În primele zece luni din 2022, spre exemplu, statul a plătit dobânzi în valoare de 24,4 miliarde de lei, echivalentul a 1,7% din PIB, în creștere cu 57,5% față de nivelul din aceeași perioadă din 2021. Suma este cu 0,7 miliarde de lei mai mare decât valoarea cheltuielilor de capital, respectiv a investițiilor finanțate exclusiv de la bugetul public, din perioada ianuarie-octombrie.
***
