La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Impozit nou, pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții

de Mariana Bechir , 25.8.2019

Cont personal de învățare pe tot parcursul vieții (ÎPV) pentru fiecare angajat, alimentat dintr-un impozit de 2% din venituri salariale (1% plătit de angajat, 1%, de către angajator) și administrat de un Fond Național de Educație. Ideea  apare în Planul de Acțiune pentru Educație 2019 – 2030.

Conform documentului, Guvernul ar urma să aprobe anul viitor această măsură, iar întregul cadru normativ să fie elaborat până în 2022:

Ideea acestor conturi, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Ecaterina Andronescu, a apărut din două constatări grave:

1. Învățarea pe parcursul vieții aproape că nu există în România

Suntem statul UE cu cea mai mică rată de adulți care au urmat un curs de specializare, calificare, recalificare, de dobândire a unor competențe noi. Practic, se poate spune că nu există așa ceva în România:

Nici măcar 1% din adulții români nu au urmat măcar vreun seminar, curs, conferință în 2018, în condițiile în care “principalul obiectiv strategic al României pentru anul 2020 este ca cel puţin 10% din populaţia adultă (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) să participe la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii”.

Citatul este din Strategia Nationala de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2015 -2020, elaborat în 2014.

2. Deprofesionalizarea personalului din aparatul administrativ 

Ideea a pornit de la constatarea că structura bugetară este plină de absolvenți de facultăți private, forma la Distanță, care nu le-au oferit standarde de bază pentru funcțiile ocupate ulterior.

“Dacă ne uităm la structura angajaților din administrație, cam 70% din personal a absolvit o facultate privată care a avut forma de Învățământ la Distanță”, a explicat Ecaterina Andronescu, pentru cursdeguvernare.ro.

Într-o declarație anterioară, fostul ministru al Educației descria calitatea acestui tip de studii universitare spunând: “Învățământ la Distanță, adică departe de carte”. 

Ironie: bugetari angajați gata deprofesionalizați, statul ar vrea să îi trimită înapoi la școală, dar nu are bani

Acești bugetari, deprofesionalizați, cum îi cataloghează Ecaterina Andronescu, au câștigat însă un concurs. Majorarea din ultimii ani a salariilor acestora a generat chiar o situație inedită – salariul mediu de la stat este superior celui din privat.

În opinia celei care a deținut de patru ori portofoliul Educației, în cazul acestora nu se poate face altceva decând trimițându-i înapoi la cursuri: “Nu ai cum să crești performanța profesională decât întorcându-l la școală și învățându-l ceva în plus, mai ales că totul evoluează”. 

Statul nu poate susține o asemenea investiție, nici măcar în cazul profesorilor, de care depinde starea educației generațiilor ce vin, deși cadrele didactice ar avea nevoie de formare profesională obligatorie la anumite intervale.

“În ceea ce-i privește pe profesori, ei ar trebui obligați să urmeze periodic asemenea cursuri, în universități, nu cursuri improvizate organizate de firme la colțul străzii. Principala problemă a sistemului de învățământ este formarea profesorilor: un profesor bine pregătit și cu vocație poate face minuni, chiar dacă are o programă proastă. Însă un profesor slab pregătit, fără dedicație, nu va face nimic nici cu o programă excepțională”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Ecaterina Andronescu.

Demisă, Ecaterina Andronescu intenționează să transpună ideea într-un proiect legislativ

Planul de Acțiune pentru Educație 2019 – 2030 a fost aprobat de Ecaterina Andronescu pe 5 august anul acesta, înainte de a părăsi Ministerul, după ce Viorica Dăncilă și-a anunțat decizia de a o înlocui din cauza unei afirmații legate de crimele de la Caracal.

Ideea este una abia schițată, dar Ecaterina Andronescu, revenită la Senat, spune că va discuta cu firme, sindicate și organizații nonguvernamentale pentru finisarea unui mecanism și elaborarea unui proiect legislativ cu cele mai bune prevederi.

În condițiile în care 40% din salariile din România sunt la valoarea salariului minim garantat pe economie, adică salarii pentru necalificați, angajații respectivi ar avea posibilitatea financiară de urma cursuri de calificare eficiente, nu precum cele oferite, în număr limitat, de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă.

Aceste conturi individuale pentru ÎPV ar putea corecta unele dintre efectele unui sistem de educație deficitar și al eșecurilor politicilor post-decembriste din domeniu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.8.2019

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult