Analiză

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

Cronicile

Împotriva impozitului forfetar

de Gabriel Biris 14.5.2013

Asistăm în aceste zile la un reviriment al unui subiect pe care mi-l doream uitat de către politicienii noştri: impozitul forfetar.

Să explic de ce sunt, în principiu, împotriva acestui impozit. Nu pot face încă comentarii detaliate pe proiectul de care vorbeşte azi USL dintr-un motiv cât se poate de simplu: nu am găsit nicăieri în spaţiul public textul propus spre consultări, deci mă bazez doar pe declaraţii publice.

Înţelegerea mea este că:

  • impozitul forfetar va înlocui impozitul pe profit. Cu alte cuvinte, dacă o companie desfăşoară activităţi pe codurile CAEN pentru care impozitul va fi aplicat nu va plăti impozit pe profit, ci o sumă fixă, calculată în funcţie de anumite criterii;

  • principalele coduri CAEN vor fi cele care se referă la hoteluri, restaurante, dar şi spălătorii şi service-uri auto. În funcţie de rezultatele experimentului, sfera de aplicare va fi lărgită;

  • criteriile pentru restaurante şi hoteluri vor fi: clasificarea unităţii, capacitatea dar şi zona în cadrul localităţii sau rangul localităţii. Se va ţine cont şi de sezonabilitate. La spălătorii, service, etc. se va ţine cont probabil de numărul de locuri pe rampă, de localitate, dar şi de mix-ul de servicii.

Au fost avansate şi cifre, dna Grapini – ministrul IMM, explicând cam cât ar avea de plătit impozit diverse hoteluri, shaormerii sau spălătorii auto, cifre care par a fi chiar foarte rezonabile. Dna Grapini susţine că antreprenorii cu care s-a consultat susţin acest impozit şi din cauză că ar elimina concurenţa neloială pe care le-o fac “blatiştii” la care se referea ministrul Pogea în 2009, atunci când a introdus deja foarte hulitul impozit minim.

Dar de ce sunt eu împotriva impozitului forfetar?

  1. Este un impozit care nu încurajează absolut deloc disciplina financiară şi nici combaterea evaziunii fiscale. Problema bugetului nu este numai impozitul pe profit de 16% pe care unii nu îl plătesc, ci mai ales TVA-ul de 24% care nu este plătit bugetului de stat. Forfetarul nu adresează deloc această problemă. Dimpotrivă, aşa cum o să explic mai jos – o amplifică. Neplata TVA nu este numai o problemă a bugetului, ci şi a contribuabililor oneşti: cei care făceau evaziune vor continua să facă evaziune iar acum vor putea să o facă încă şi mai uşor din simplul motiv că vor fi controlaţi mai rar sau deloc. Oamenii îşi vor plăti taxa de protecţie, scuze – impozitul forfetar, şi îşi vor vedea de treabă la fel ca şi acum: cei corecţi vor emite bonuri fiscale, ceilalţi nu.

  2. Dacă vorbim de combaterea evaziunii şi condiţii egale, nu putem trece mai departe fără să vorbim de o altă mare problemă în această zonă: munca la negru. Dacă nu vor mai avea frica controalelor, casele de marcat vor deveni obiecte de décor, deci sumele “la negru” vor exploda, ceea ce va face mult mai simplă plata angajaţilor, cash, fără alte bătăi de cap.

  3. Forfetarul poate avea efecte perverse: se vor găsi metode de transfer al profitului de companii plătitoare de impozit pe profit către companii care plătesc forfetar.

  4. Forfetarul stimulează şi evaziunea pe orizontală, deoarece antreprenorul nu este în niciun fel stimulat să solicite factură fiscală pentru achiziţiile făcute.

  5. Forfetarul este un impozit puţin cam feudal, deloc în linie cu modernitatea zilelor noastre. El a fost folosit în trecut pentru a taxa comercianţii, crâşmarii sau hangiii în vremuri în care nu existau case de marcat, sisteme informatice, etc. Mai este folosit încă în bazarele din Turcia, dar şi în unele ţări vestice, dar numai pentru afaceri mici. De cele mai multe ori el este însă opţional şi în niciun caz nu vom vedea acest tip de impozit aplicat la marile hoteluri sau lanţuri de restaurante.

  6. Este un impozit care nu prea stimulează, cel puţin într-o prima fază, investiţiile de calitate, deoarece costul acestora nu se va putea recupera pe calea amortizării fiscale.

  7. Forfetarul este un impozit degresiv. Practic, este o sumă fixă pe care antreprenorul trebuie să o plătească, indiferent de cât profit obţine. Dacă profitul este mic sau firma este pe pierdere (din motive reale, nu vorbim aici de evaziune) impozitul va fi mare iar cei care vor trebui să îl plătească vor protesta. Dacă însă afacerea este foarte profitabilă, forfetarul va deveni derizoriu, mult mai mic decat cei 16% care trebuie plătiţi în prezent. Nu sunt împotriva impozitelor degresive, dimpotrivă. Cu o singură condiţie însă: să fie degresive pentru toţi, altfel se introduc discriminări, iar cu discriminările nu pot fi de acord, chiar dacă sunt discriminări pozitive. Consider că regimul de impozitare trebuie să fie unul identic pentru toţi contribuabilii, să depindă strict de sumele câştigate şi nu de modul în care acestea sunt câştigate.

  8. Forfetarul este şi foarte dificil de reglementat corect, astfel încât să fie neutru, adică să nu creeze perdanţi şi câştigători. În 2009 s-a plecat de la această idee şi s-a ajuns la concluzia că nu prea poate fi reglementat din cauza prea multor variabile ce trebuiau cuantificate. În plus, s-a realizat că mai există o problemă: sunt companii care obţin venituri din activităţi ce vor fi supuse forfetarului dar şi din alte tipuri de activităţi, iar calculul obligaţiilor de plată pentru aceste companii va deveni un coşmar administrativ, atât pentru companii cât şi pentru ANAF. Şi pentru că se dorea taxarea “blatiştilor” s-a introdus impozitul minim, impozit mult mai puţin nociv (în opinia mea) decât forfetarul. Atrag atenţia că nu am susţinut niciodată impozitul minim. Dimpotrivă, m-am referit la el ca fiind “o declaraţie de impotenţă” a administrării fiscale!

  9. Last, but not least, forfetarul va fi o schimbare. Vom avea iarăşi discuţii cu privire la instabilitate legislativă, pe un subiect controversat, care mai este anunţat şi ca un experiment…

Pe măsură ce scriu, imi tot vin în minte argumente, dar mă opresc aici. Sintetizând, consider că forfetarul are mult mai multe dezavantaje decât avantaje şi ideea ar trebui abandonată, chiar dacă asta înseamnă pentru susţinătorii politici ai acestei idei un pas înapoi. Mai bine acum, decât să fie nevoiţi să retragă măsura dupa 2-3 ani aşa cum s-a mai întamplat. Oricum, nici nu cred că măsura poate fi implementată fără acordul finanţatorilor internaţionali ai României (FMI, UE), iar acordul acestora nu va fi obţinut fără o analiză credibilă cu privire la impactul bugetar, analiză care nu va fi deloc uşor de făcut – mai ales dacă se ţine cont şi de impactul celor descrise mai sus: scăderea veniturilor bugetare şi potenţialul de amplificare a evaziunii fiscale.

Ceva trebuie însă făcut pentru că problemele ce se doresc a fi adresate de forfetar există şi sunt severe: evaziunea din domeniile în care se doreşte a se aplica forfetarul este uriaşă şi afectează atât bugetul cât şi pe antreprenorii corecţi, care nu pot face faţă concurenţei neloiale venite din partea evazioniştilor.

Voi prezenta soluţiile posibile într-un articol separat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2013

9 comentarii

  1. Ștefan A.
    14.5.2013, 9:32 pm

    Cea mai veche si eficienta metoda de a reduce evaziunea fiscala la valori “normale” , (adica reduse) e punerea in conflict de interese a beneficiarului unor servicii cu prestatorul acelor servicii .
    Adica a da posibilitatea beneficiarului de a deduce in totalitate sau in parte anumite cheltuieli dar strict documentate din punct de vedere fiscal . Prin facturi , bonuri fiscale , etc .
    Acesta regula duce imediat la obligatia obiectiva de a emite acel document fiscal din partea prestatorui. Ca se trateaza de instalatorul apa- gaz, de zugrav , de spalatorii de haine sau masini , de mecanic auto sau resaturant , hotel , e neimportant . E unica metoda demonstrata istoric si pe alte meleaguri ca reduce evaziunea . De ce nu se aplica ? E foatre simplu de aflat . Cind statele maresc iresponsabil cheltuielile bugetare si an de an , e absolut logic ca foamea de bani sa fie pe masura . Ca atare , solutile simple , rodate si de clara eficacitate sint abandonate incalcind insusi principile unui stat de drpt . Respectiv egalitatea in obligatii (si drepturi) intre stat si cetatean . Pentru o majoritate covirsitoare de politicieni nationali (dar si straini), statul e mai presus decit cetateanul si ca atare interesele , decizile luate pentru aceste interese (de regula subiective) sint mai importante decit interesele cetateanului/cetatenilor (de regula sint obiective ) . Ca urmare se promoveaza improvizatia sustinuta de birocrati crescuti in spiritul acestui sistem si unde promovarea nu se face pe capacitati profesionale obiectiv masurate ci pe “harnicia” de a inventa , aplica masuri in contrast cu principile elementare a unui stat de drept . Care prin definitie includ dreptul fiscal cu egalitate in fata obligatilor asumate . Atit de privat dar si de stat . E tragic ca se cauta cresterea incasarilor de la spalatorii , hoteluri dar in paralele se ascunde sub pres masa enorma de datorii a unor firme de stat catre acelasi stat care e patronul lor .
    Culmea , se asigura functii , salariu ridicat tuturor acelor implicati la nivel de conducere in aceasta forma interna statului de evaziune.
    In un alt mod de exprimare ,uneori se priveste padurea fara sa se inteleaga ca sanatatea ei e data de sanatatea copacilor si nu de inaltimea gardului care o delimiteaza si cica o protejeaza .

  2. Adrian C
    15.5.2013, 8:33 am

    Daca ar fi introdus la o cota mica, in paralel cu anularea deductibilitatii TVA la astfel de firme (consumator final) pentru nivele de afacere mici (pana la 4000-5000 Euro / luna) ar avea doar avantje. E vorba de firme mici de familie care ar gestiona foarte simplu o mica afacere si ar face asta absolut legal si cu respctarea legii. Iar diferenta de profit obtinuta va asigur ca va ramane tot in tara prin cheltuieli cu nevoi propri, dec i tot impozitata indirect prin consum.
    De ce sa nu pot cheltui mai multi bani pe care tot eu ii fac ca antreprenor ?
    De ce trebuie sa platesc la fel ca si aceia care nu au initiativa ?
    Oricum Statul isi va lua tainul din taxe de consum.
    De ce sa nu ia de la mine mai mult pentru ca eu produc mai mult, dar pe consum nui pe venit ?
    De ce nu putem plati salariul brut angajatului, iar acesta sa mearga la fisc si sa-si declare veniturile ? Si iaca gata si cu munca la ngreu !!!
    Cate solutii simple exista si nu se doresc aplicate ?

    Cu respect
    Adi C

  3. Puiu
    15.5.2013, 9:08 am

    In teorie, domnule Biris aveti perfecta dreptate. Dar noi nu traim “teoretic”. Din pozitia dumneavoastra de partener intro casa de avocatura cu venituri despre care nu imi permit sa vorbesc, se poate trai si “teoretic”. Dar cand ai 12 angajati si esti platitor de TVA platesti, in afara de circa 10.000 ron salarii, inca 3-4000 ron contributii la bugetul statului si inca circa 3500 ron TVA pentru PROFIT 0. Deci, am dat statului circa 7.000 RON, am dat de mancare la 12 familii, in general monoparentale si nu am avut niciun profit. Domnule Biris, in acest caz ma consider discriminat fata de cei ce primesc ajutor social de la primarie. Veniti cu o propunere prin care sa-mi asigurati si mie un venit de 3-4000 RON (proportional cu al unui sef de birou din finante sau alte institutii bugetare), iar eu sunt dispus sa platesc 80% impozit. Sau poate ma sfatuiti sa inchid afacerea, mai dau 12 someri statului si ma inscriu si eu la ajutor social. Este foarte curios, dar inspectorii fiscali si comisarii garzii cunosc aceste calcule, stiu ca niciodata nu poti fi in regula, iar din acel moment ei devin “Dumnezeul” tau. Iar “impozitul forfetar” tot se plateste, dat nu la stat.

    Ca o comparatie, in India, pentru micile afaceri nu se percepe niciun fel de impozit, iar segmentul clasei de mijloc devine din ce in ce mai mare. Chiar si in Turcia un astfel de sistem a determinat crestere economica. Dar ei au ales realitatea in fata teoriei.

    Va multumesc.

  4. vitan sandu
    15.5.2013, 12:14 pm

    Nu trebuie facuta confuzia intre impozitul minim (care a fost o mare magarie), si impozitul forfetar. Impozit forfetar inseamna a stabili un impozit rezonabil pentru activitati care sunt greu (sau ineficient) de urmarit dpdv fiscal. Sunt activitati (turis, alimentatie publica, frizerie, cosmetica, spalatorii auto) care nu platesc nici n fel de impozit, desi au activitate care nu se evidentiaza. Si atunci eu stat vin si spun ca tu, contribuabil, care ai sapte locuri de cazare, imi platesti, sa spunem, cate 5 lei/an pentru un pat, iar eu nu mai am grija controlului, tu nu mai ai stresul unei superevidente (nu mai platesti nici contabilul cu sume mari). Nu esti de acord sa platesti cei 5 lei, iti sigilez camerele, inseamna ca nu mai faci activitate si nu trebuie sa platesti. Asta este un exemplu care este valabil pentru toate “afacerile” mici si greu fiscalizabile. Nu este adevarat ca in unele tari nu se plateste nici un fel de impozit, se impoziteaza totul, diferenta este de cuantum al impozitului, el trebuie sa fie rezonabil. In fond, si cei cu afaceri mici beneficiaza de (atat cat beneficiaza) de aceleasi “transferuri” de la stat ca se cei mari.

    • Puiu
      16.5.2013, 8:34 am

      Nu stiu daca India reprezinta ceva pentru tine in economia mondiala, dar te asigur ca micile afaceri, pentru care se propune forfetarul la noi, NU SUNT IMPOZITATE IN NICIUN FEL.

  5. vitan sandu
    15.5.2013, 12:22 pm

    Revin si adaug: toti acestia pot fi considerati neimpozabili dpdv al tva-ului. Nici colecteaza, nici deduc. Eu stat nu pierd nimic, cel care le vinde colecteaza tva (si m-l plateste) cel care cumpara de la ei nu poate deduce ca nu are ce.

  6. ionescu
    15.5.2013, 5:09 pm

    Acest impozit se refera la firmele mici in general la firmele de familie.
    Dar cred ca totusi acei oameni din banii lor au facut o afacere sa nu fie beneficiari de ajutor de somaj, sau ajutor social. Oameni demni care din surplusul, si efortul lor creeaza o plus valoare, platesc la stat sa le mearga vechimea daca doresc pesie si au posibilitatea sa munceasca la ei nu la altul. de aceea cred ca trebuie lasata forma de impozitatre unitara.
    Stim foarte bine ce magarie a fost cu impozitul minim, cate firme s-au inchis.
    Tot o greseala este si impozitarea firmelor sub 65.000 eur
    cu 3% pe cifra de afaceri. Ganditiva ca cifra de afaceri in prestari servicii inseamna ceva, iar in comert cu totul si cu totul alceva.
    Firmele de comert nu pot rezista sa plateasca 3% pe CA deoarece este foarte mult.
    De aceea firmele mici se transforma in PFA sai IIndividuala. Cine pierde tot statul.

    Sunt deacord cu d-nul avocet Biris ca evazionistii vor ramane evazionisti ca-si gasesc tot felul de metode de evaziune, si aceste restrictii sau constrangeri vor fi suportate de oamenii corecti care incearca cat de cat sa traiasca din munca lor.

    Referitor la functionarii din sistemul bugetar, sunt oameni care muncesc ca si sclavii care suporta consecintele restructurarilor (pleaca 7 si se angajeaza unul) si oameni protejati politic care nu sunt in stare sa faca nimic dar au tot felul de avantaje.

  7. silviu
    16.5.2013, 9:48 am

    Romania are nevoie in primul rand sa simplifice mult codul fiscal cand e vorba de firme mici, e nevoie de o schimbare drastica. Nu ar trebui sa ai contabil la astfel de firme, oricine ar trebui sa poata face calculele – cat ai cheltuit, cat ai castigat si restul e profit si se taxeaza.

    Eu in SUA, cu o firma mica de consultanta, dau un mail la contabil o data pe an, vedem cat s-a incasat, cat s-a cheltuit, diferenta e profit si platim impozitul cat o fi el. Contabilul are rolul de a pune lucrurile pe formularul de taxe, care e destul de complicat, insa nu ii ia mai mult de cateva ore.

    In Romania, intr-o situatie similara (tot firma mica de consultanta) contabilitatea pare a fi principala activitate – imi mananca foarte mult timp si apar tot felul de prostii – ca de ce bonul nu e stampilat, ca trebuia factura fiscala, ca nu stiu ce tampenie.

    Romanii s-au obisnuit sa fie abuzati cu tot felul de obligatii si au ideea ca abuzurile la care sunt supusi sunt normale si trebuie in permanenta sa dovedeasca ca sunt nevinovati. Insa daca vrei sa iti declari un venit, gen din inchiriere masina, e “welcome to hell” la administratiile financiare, nici nu stiu aia ce sa faca cu tine si pierzi o zi pe acolo degeaba.

    In opinia mea, mare parte din evaziune provine din faptul ca lumea nu vrea sau nu poate sa isi bata capul cu tampeniile astea si prefera sa isi faca treaba care le genereaza bani.

    Timpul inseamna bani, asta trebuie sa inteleaga Romania.

    Cred ca e tara in care se pierde cel mai mult timp din lume cu tot felul de prostii birocratice de care nu e cu adevarat nevoie.

    Insa mai degraba decat forfetarul, consider ca trebuie urgent introdus in Romania un sistem simplu, online, pentru firme mici si oamenii care sunt self-employed – l-as lua pe cel din Anglia ca model.

    simplu, eficient, rapid toate declaratiile depuse online, fara tot felul de rahaturi ca stampila, ca factura are adresa veche a firmei si e nedeductibila, ca se bea prea multa cafea si trebuie taxata ca salariu.

  8. uci
    11.6.2013, 1:35 pm

    daca se aplica forfetarul si la baruri inseamna ca nu o sa mai am nevoie de casa de marcat nu??? sau ma insel???

Lăsați un comentariu


Stiri

Analiză: Una din trei companii se confruntă cu dificultăți financiare

Vladimir Ionescu

Economia românească se află pe un trend pozitiv, cel puțin la nivel statistic. Numărul firmelor nou-înființate este în creștere, insolvențele și falimentele sunt în scădere,… Mai mult

Stiri

AmCham – Nemulțumirile investitorilor americani față de fiscalitatea din România: schimbări intempestive fără o rațiune economică și stimulente neatractive

Razvan Diaconu

Majoritatea companiilor apreciează în continuare cota unică de impozitare drept cea mai atractivă măsură fiscală oferită de România, reiese dintr-un sondaj realizat de Camera americană… Mai mult

Stiri

Piața recuperează: Cursul la 4,75 lei/euro, după o săptămână de depreciere accentuată

Adrian N Ionescu

Euro se menține pe tendința de depreciere substanțială declanșată săptămâna trecută, ajungând luni dimineață la un nou maxim al ultimelor trei luni, de 4,7536 de… Mai mult

Stiri

Producția de electricitate – aproape de minimele ultimilor 20 de ani. Hidroelectrica, obligată să acopere problemele sistemului

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica s-a văzut nevoită să crească de aproape trei ori producția în primele ore ale zilei de luni, după ce sistemul energetic s-a apropiat din… Mai mult

Europa

Paradox: Numărul mașinilor diesel a crescut în UE cu 74% față de 2016, când a izbucnit scandalul Volkswagen

Iulian Soare

Numărul autovehiculelor diesel care circulă pe drumurile din Europa a ajuns la 51 de milioane, în creştere cu 74% comparativ cu 2016, anul în care… Mai mult

Europa

Agenția de turism Thomas Cook a intrat în insolvență

Vladimir Ionescu

Thomas Cook, cea mai veche agenție de turism din lume, cu o istorie de 178 de ani, a intrat luni în insolvență, transmite presa internațională.… Mai mult

Stiri

Benny Gantz a obţinut susţinerea pentru formarea unui nou guvern în Israel

Iulian Soare

Partidul israelian ”Lista arabă unită” (Joint List) a decis să îl susţină pe fostul şef al Statului major al armatei, Benny Gantz, pentru formarea unui… Mai mult