Guvernul improvizează soluții de scădere a prejudiciilor financiare produse de numirile politice în companii. Câteva exemple

Guvernul a aprobat în prima sa ședință din acest an un Memorandum ce propune modificarea contractelor de mandat din companiile cu capital majoritar de stat, astfel încât litigiile pentru încheierea înainte de termen a mandatului să nu se mai judece în jurisdicții din străinătate, precum Centrele de arbitraj din Viena, Paris ori Londra.

”Încheierea înainte de termen a mandatului” înseamnă, de cele mai multe ori, numirile politice prin care partidele aflate la guvernare îi înlocuiesc în CA-uri pe oamenii foștilor guvernanți. Iar asta costă: cei dați afară câștigă procesele – fie în România fie în străinătate. Iar statul plătește astfel cu bani grei caracterul politic al numirilor din companii.

Rațiunea documentului aprobat de guvern joi este reducerea risipei fondurilor publice prin eliminarea costurilor suplimentare ridicate pe care le implică soluționarea în străinătate a acestor litigii – taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente ș.a.m.d.

Memorandumul a fost inițiat de ministrul Justiției – Alina Gorghiu și secretarul general al Guvernului – Mircea Abrudan – și are ca temă: „Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Măsuri privind negocierea contractelor de mandat ale membrilor consiliului de administrație sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului întreprinderilor publice, sub aspectul clauzelor arbitrale (compromisorii)”.

Cazul de la care a pornit inițiativa Memorandumului, clasic: sinecuri politice plătite din bani publici

Ideea documentului ce a trecut joi prin guvern a apărut după publicarea în presă a unei serii de procese finalizate în 2023 la Curtea de arbitraj din Viena, precizează Memorandumul.

Este vorba despre un moment ilustrativ pentru lejeritatea cu care factorii politici numesc și, apoi, odată cu transferul puterii de decizie la un alt partid sau doar alt grup de interese din aceeași formațiune, înlocuiesc persoane ce ar trebui selectate pe baza profesionalismului lor.

Cauza litigiilor trecute în revistă de Memorandum – demiterea în grup a 7 membri din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, care au câștigat apo la arbitraj

În ședința Adunării Generale a Acționarilor Transelectrica din 23 iunie, Consiliu de Supraveghere (CS) a fost revocat și a fost numit un nou Consiliu, cu un mandat de doar patru luni.

Au fost revocați: Adrian Goicea, care era și președinte al Consiliului de Supraveghere, Luiza Popescu, Jean-Valentin Comănescu, Oleg Burlacu, Mircea Cristian Staicu, Mihaela Popescu și Ciprian Constantin Dumitru. Toți aceștia aveau mandate până în 2024.

În noul CS au fost numiți, pe patru luni, Adina-Loredana Dogaru – Tulică, Marius Vasile Morariu, Claudiu Constantin Năstasă și Adrian Nicolae Blăjan.

Adrian Goicea a fost manager de ţară al companiei spaniole de energie regenerabilă Iberdrola.

Printre noii numiți, Dogaru-Tulică Adina-Loredana a fost consilier PR, specialist PR la Romexpo etc.

Adrian Goicea a declarat la vremea respectivă că vechilor membri ai CS nu li s-a oferit vreo motivație a schimbării și a mai afirmat că membrii demiși au dreptul la despăgubiri pentru că au fost schimbați înainte de termen.

Prin această revocarea, secretarul general al Guvernului Florin Cîțu i-a înlocuit pe membrii CS numiți în mandatul fostului premier Ludovic Orban, intrat în conflict cu PNL.

Deznodământul din 2023 – milioane de lei pentru cei demiși

• Centrul de arbitraj de la Viena a obligat compania să îi plătească despăgubiri de peste 800.000 de lei lui Adrian Goicea.
• Oleg Burlacu a primit compensații de 792.132 lei.
• Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului, revocat prin Decizia Consiliului de Supraveghere nr.25/25.06.2021, trebuie să primească de la companie 559.164 lei (principal), reprezentând compensația de neconcurență, sumă brută la care se adaugă accesorii și cheltuieli de judecată.
• Ciprian Constantin Dumitru a câștigat, la Centrul de arbitraj de la Viena, 1,67 milioane de lei de la companie – principal și dobândă – plus cheltuieli de judecată.

Alți foști membri ai CS sau Directoratului așteaptă deciziile Centrului de Arbitraj.

Repercusiunile nu au constituit nicio supriză, dovadă și faptul că Transelectrica a prevăzut în bugetul pentru 2023 suma de 10,2 milioane de lei despăgubiri către persoanele concediate abuziv.

Mențiuni importante:

Cazurile Transelectrica sunt cunoscute pentru că societatea este listată la Bursă, unde trimite periodic rapoarte ce trebuie să conțină și aceste date privind prejudiciile plătite ca urmare unor procese pierdute.

Numărul total al litigiilor din companiile nelistate la bursă rămâne necunoscut până la realizarea sintezei prevăzute în Memorandumului

Dar Statul pierde bani indiferent unde se judecă procesele. Problema reală: numirile și demiterile politice în companii și instituții

Fenomenul nu este nou și a devenit o tradiție ca fiecare schimbare a guvernării să fie urmată de valuri de înlocuiri în funcție, în companii și instituții, acestea generând numeroase procese cu despăgubiri uriașe.

(Citiți și: ”Management politic 100% la 100 de companii de stat – Parlamentul reia discuțiile pe legea care desființează guvernanța corporativă”)

Reorganizarea de la ASF

În 2020, preşedintele ASF Nicu Marcu a inițiat reformarea instituției, care a însemnat, printre altele, desființarea a 26 de posturi de consilier şi a 12 funcţii de director. O parte dintre aceștia au dat în judecată ASF și în 2023 au început să sosească și primele sentințe definitive, exact precum în cazul de la Transelectrica.

În cazul Ilenei Horvath și Adinei Dragomir au fost anulate deciziile de concediere și instanța, românească, a dispus despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii şi până la data reintegrării efective.

Adina Maria Dragomir a fost director la Direcţia Autorizare Reglementare Sectorul Pensii Private, iar Ileana Horvath, directorul Direcţiei de Supraveghere şi Control Pensii Private.

În cazul celei din urmă, suma totală este de peste un milion de lei.

ASF avea deja de plătit peste două milioane de lei astfel de despăgubiri, când s-au pronunțat instanțele în cele două dosare de mai sus.

Guvernanța corporativă, ignorată și în trecut

În ceea ce privește companiile de stat, Tarom este una dintre societățile cu cele mai multe despăgubiri plătite unor persoane concediate, chiar dacă sumele nu intră în top 10.

De exemplu, a plătit aproape 300.000 de euro numai către membrii consiliului de administraţie înlăturaţi de fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu.

Marele beneficiu al Memorandumului – pentru prima oară se va realiza inventarul acestor litigii ce afectează bugetele companiilor de stat

Memorandumul prevede în final că Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice va primi o sinteză a proceselor de acest tip din fiecare firmă cu capital de stat. Fiecare autoritate tutelară, cu sprijinul regiilor autonome și a societăților din portofoliu, va realiza și trimite către AMEPIP un material de sinteză care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor din contractele de mandat referitoare la modalitatea de soluționare a eventualelor litigii, menționează Memorandumul.

Reamintim că Agenția nu este încă operațională.

(Citește și: Agenția care va monitoriza toate companiile statului are șef – Mihai Precup, fost secretar de stat la Cancelaria premierului Ciolacu)

CFR Marfă l-a despăgubit în 2021, cu 825.000 de lei, pe fostul director general Liviu Bobar.

Ministrul Justiției: Situația trebuie rezolvată – din motive economice și care țin de încredrea în justiție

Ministrul Alina Gorghiu a explicat la finalul ședinței de joi căituația este inadmisibilă:

„Situația de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România și membrii consiliului de administrație/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluționa de către jurisdicții arbitrale internaționale (Viena, Paris, Londra etc).

Situația trebuie rezolvată. Din rațiuni ce țin de încrederea în justiția națională, dar și din motive economice. „

Sumele ce vor fi economisite prin impunerea judecării în țară a litigiilor de acest gen sunt minore, comparativ cu prejudiciul provocat statului de această cazuistică circumscrisă numirilor și demiterilor politice. Iar sfera acestor procese este mult mai largă și include nu doar companii în care statul deține puterea de decizie, ci și instituții publice.

Astfel, sunt eliminate doar costurile suplimentare ale acestor procese, însă despăgubirile pentru demiterile abuzive sunt inevitabile și în România, iar sumele sunt calculate similar, fie că este vorba de o curte de apel din țară sau de o curte de arbitraj din străinătate. Dovadă stau nenumăratele sentințe pronunțate în România cu prejudicii uriașe, pentru demiteri abuzive, pentru care nu a fost sancționat încă niciun decident.

****