Legea redevențelor ar putea trece prin Parlament în prima parte anului viitor, iar aplicarea acesteia să se facă din 2017, a declarat, joi, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, citat de Mediafax.
Ministrul Finanţelor a precizat că a avut o discuție cu echipa Fondului Monetar Internațional pe tema redevențelor.
De asemenea, ministrul Finanțelor a mai spus că legea ar urma să ajungă în Parlament anul acesta, să fie dezbătută și aprobată în prima parte anului viitor și să se aplice din 2017. Eugen Orlando Teodorovici a refuzat să ofere însă detalii despre valoarea redevențelor din viitoarea lege.
De menţionat: Artur Stratan, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), anticipa în luna septembrie anunţul făcut joi de ministrul Teodorovici, afirmând că noua lege a redevențelor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017.
Artur Stratan sublinia că nivelul redevențelor ar trebui să rămână neschimbat pentru a furniza un „balon de oxigen” industriei de petrol și gaze, iar, în caz contrar, o astfel de măsură ar fi „catastrofală” pentru industrie.
(Citiţi şi: „Redevenţele pe resurse revin în discuţie: Cum stă România faţă de alte ţări din UE”)
Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, afirma în mai 2015 că, pe termen scurt, o majorare spectaculoasă a redevențelor este puțin probabilă.
De menţionat: Guvernul a încercat, în aprilie 2014, să negocieze viitoarele redevenţe la petrol şi gaze, la nivelul Ministerului de Finanţe constituindu-se „un comitet interministerial” care a analizat oportunitatea modificării sistemului de taxare a hidrocarburilor. Rezultatul acestor negocieri nu a fost anunţat public, dar lipsa unei iniţiative legislative denotă faptul că respectivul comitet a constatat lipsa de oportunitate a acestei modificări.
(Citiţi şi: „Au început negocierile privind modificarea redevențelor la țiței și gaz natural. Noile valori vor fi anunțate în decembrie”)
Premierul Ponta afirma în luna iunie 2015, după o întrevedere cu reprezentanţi Petrom şi Exonn, că viitoarea lege a redevențelor va conține un sistem diferenţiat pentru exploatările terestre şi cele maritime, întrucât investiţiile pentru exploatările offshore sunt mult mai mari.
Guvernul a majorat prin Ordonanţa 102/2013 redevenţele pentru resurse minerale, cu excepția celor de petrol și gaze.
Noul sistem de redevenţe, care au fost majorate cu 25%, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Redevențele la țiței și gaze nu puteau fi modificate până în luna decembrie 2014, atunci când a expirat o clauză din contractul de privatizare a Petrom, încheiat în 2004, prin care statul se obliga să păstreze timp de zece ani redevenţele la petrol şi gaze.
(Citiţi şi: „Dosarul redevențelor la petrol și gaze / Cine sunt responsabilii fără responsabilitate în amânarea cu un an a taxării”)
Nivelul redevențelor la țiței și gaze, care reprezintă aproximativ 85% din totalul redevențelor colectate anual, este negociat cu actorii de pe piață.
Principalele companii din sectorul petrolului și gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) și Romgaz Mediaș.
În prezent, redevențele din energie sunt cuprinse între 3,5 și 13,5% din din valoarea producţiei brute extrase, în funcţie de dimensiunea zăcământului.
Creșterea redevențelor a fost convenită în negocierile din 2013 cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, însă discuţiile au fost temporizate, la solicitarea jucătorilor de piaţă, din cauza scăderii semnificative a cotaţiilor internaţionale la ţiţei.
În vară, premierul Ponta afirma că partidele ar trebui să ajungă la un consens în legătură cu redevenţele pentru petrol şi gaze şi că responsabilitatea adoptării unei legi în domeniu trebuie să revină Parlamentului.
Deputatul Gheorghe Ialomiţianu a declarat cursdeguvernare.ro că iniţiativa unui proiect de lege de modificare a redevenţelor la petrol şi gaze ar trebui să vină din partea ANRM, cu contribuţia ministerelor Economiei şi Energiei.
“La discuţiile cu delegaţia FMI a fost ridicată şi această chestiune. Fondul a avertizat: Aveţi grijă ce niveluri stabiliţi, să nu descurajaţi investiţiile. Cred însă că putem găsi o formulă care să armonizeze toate interesele”, afirmă deputatul liberal.
Preţul petrolului a înregistrat scăderi masive în ultimul an, având în septembrie 2015 o cotaţie de 45,05 dolari barilul, faţă de 106,18 dolari barilul în iunie 2014.
Între anii 1946 şi 2015, potrivit Energy Information Administration, BLS, maximum istoric a fost înregistrat în iulie 2008, cu 144,78 dolari barilul.
România a importat în 2013 în jur de 5,2 milioane de tone de ţiţei şi 2,2 milioane de tone de produse petroliere, în timp ce producţia locală s-a ridicat la circa 4,1 milioane de tone, potrivit celor mai recente date ale Insitutului Naţional de Statistică (INS).
În România, aproape toată producţia de ţiţei este extrasă de compania Petrom.
