Problema redevenţelor pe care le percepe România pentru exploatarea resurselor minerale a revenit, duminică, în actualitate, după ce premierul Victor Ponta a declarat că guvernul său le va mări.
Deşi atât Traian Băsescu cât şi, mai apoi, fostul prim-ministru Emil Boc au declarat necesitatea creşterii redevenţelor, această măsură n-a devenit operaţională vreodată.
Nu este încă foarte clar de ce încercarea guvernului Boc, din decembrie 2011, de-a modifica o serie de redevențe pentru aur, metale neferoase, ape minerale, marmură și alte resurse minerale nu a mai intrat în vigoare.
Ordonanţa a trecut prin guvern, însă premierul de atunci nu a mai semnat-o și nu a mai transmis-o astfel la Monitorul Oficial, motiv petru care nu a fost operaționalizată.
Victor Ponta a declarat, duminică, că România are o medie de numai 4% a nivelului redevențelor, în condițiile în care media europeană este de peste 20%.
La o privire mai atentă, însă, se poate observa că nivelul redevențelor în UE nu este stabilit atât de uniform, ci depinde de o serie de parametri, cum ar fi indicele de profit sau mediul în care se desfășoară extracția, care implică diferite grade de dificultate.
Totuși, Guvernul a analizat nivelul redevențelor din Uniunea Europeană, iar consiliera lui Emil Boc și apoi a lui Mihai-Răzvan Ungureanu, Andreea Paul (Vass) a întocmit un studiu comparativ al redevențelor, citând ca surse datele de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale.
Vă prezentăm, mai jos, studiul comparativ al redevenţelor în ţările Uniunii Europene, în documentul întocmit de Andreea Paul :
2 răspunsuri