vineri

29 martie, 2024

5 octombrie, 2021

Munca subdeclarată a fost redefinită printr-un act normativ adoptat în ședința de guvern de luni.

Prevederea apare într-o OUG ce conține mai multe modificări aduse Codului Muncii, schimbări ce majorează unele sancțiuni și introduc amenda pentru întârzierea cu mai mult de o lună a plății salariului.

„Aşadar am definit munca subdeclarată, sancţiunea aplicabilă pentru depistarea muncii subdeclarate este între 8.000 şi 10.000 de lei pentru fiecare salariat. În acelaşi timp am extins perioada de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite de la 60 la 90 de zile pentru a evita blocarea desfăşurării raporturilor de muncă a agenţilor economici şi a flexibiliza raporturile de muncă. În cazul în care angajatorul depăşeşte cu mai mult de o lună termenul stabilit în contract pentru plata salariului, sancţiunea prevăzută este între 5.000 şi 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul şi de asemenea sancţionăm şi întârzierea la plata a salariului din partea angajatorilor”, a declarat luni seara Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Definirea muncii subdeclarate


OUG vizează în special așa-numita muncă la gri, fenomen intensificat în actualul context socio-economic, conform guvernanților.

Acest fenomen constă în:

  • disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract individual de muncă cu timp parțial
  • acordarea de către angajator a unui salariu mai mare decât cel evidențiat în documentele financiar-contabile, așa numitul ,,salariu în plic”. Suma fiscalizată este mai mică decât cea efectiv primită de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscal ci și afectarea salariatului în ceea ce privește drepturile aferente contribuțiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale.

Noutățile:

  • Astfel, la categoria actelor ce reprezintă muncă nedeclarată se înlocuiește prevederea „primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial”, cu„primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial”.
  • De asemenea, se introduce un nou articol, 15 indice 2, care prevede: „În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”

Sancțiunile prevăzute pentru aceste fapte:

  • Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.
  • Acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată a salariului și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație.

Amendă pentru salariile întârziate


OUG introduce și amenda pentru întârzierea plății salariale, o problemă ce se rezolvă în prezent dificil, cel mai adesea prin acționarea în instanță a angajatorului.

Noua reglementare:

Încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună de la termenul de plata a salariului stabilit în contractul individual de muncă, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, luând în considerare dificultățile economice care afectează numeroși agenți economici, a fost extins termenul de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite, de la 60 de zile la 90 de zile.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Poate sunt eu deplasat, dar mi se pare ca sunt prea multe institutii de control si extrem de multe reglementari care fac din antreprenori niste persoane numai bune de haituit. Singurul mod in care un antreprenor isi poate cere drepturile, este in instanta (care costa si timp, si bani). In schimb, daca angajatul este nemultumit face plangere la ITM, daca clientul este nemultumit se duce la OPC sau poate chiar la ANAF… Dar pe antreprenor, cine il apara (mai ales daca a fost de buna credinta in relatia cu partenerii sai)??

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Poate sunt eu deplasat, dar mi se pare ca sunt prea multe institutii de control si extrem de multe reglementari care fac din antreprenori niste persoane numai bune de haituit. Singurul mod in care un antreprenor isi poate cere drepturile, este in instanta (care costa si timp, si bani). In schimb, daca angajatul este nemultumit face plangere la ITM, daca clientul este nemultumit se duce la OPC sau poate chiar la ANAF… Dar pe antreprenor, cine il apara (mai ales daca a fost de buna credinta in relatia cu partenerii sai)??

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: