Guvernul a aprobat, miercuri, un memorandum privind Programul Naţional de Reformă 2022, document care conține și date despre progresele privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Programul Naţional de Reformă 2022 „reflectă domeniile urmărite de ţara noastră în cadrul Semestrului european, un document care reflectă progresele privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi măsurile din afara acestui cadru prin intermediul altor instrumente care se află la dispoziţia României”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Programul a fost elaborat pe baza orientărilor transmise de Comisia Europeană şi „structurat pentru a urmări pilonii din domeniul de aplicare al mecanismului UE de redresare şi rezilienţă, urmărind intervenţii complementare şi suplimentare celor din PNRR”, a mai spus oficialul citat.
Documentul urmează să fie trimis la Comisia Europeană.
Un program legat de Semestrul European
Guvernul spune că Programul de reformă conține „o viziune de ansamblu asupra măsurilor implementate sau preconizate de a fi adoptate pe termen scurt şi mediu în România în domeniile analizate în cadrul Semestrului european”: politică fiscal-bugetară, tranziţia verde, transformare digitală, mediul de afaceri, competitivitate economică, piaţa muncii, incluziune socială şi combaterea sărăciei, sănătate, capacitate administrativă, educaţie şi competenţe.
(Citiți și: „Două din cele patru proiecte de autostrăzi din PNRR – mari șanse de ratare. De ce?”)
Alte domenii abordate sunt ocuparea forţei de muncă, sănătate, educaţie, aspecte majore care sunt abordate de Comisia Europeană în documentul de lansare a Semestrului european 2022, „reflectând şi priorităţile propuse de Comisia Europeană prin analiza sa din acest an privind creşterea durabilă, respectiv durabilitatea mediului înconjurător, productivitatea, echitatea şi stabilitatea macroeconomică”, a precizat Dan Cărbunaru.
Oficialul guvernamental spune că Programul aprobat de guvern „pune accent pe reforme şi investiţii orientate către dezvoltarea durabilă, înscriindu-se în obiectivul european de trecere treptată în materie de coordonare a politicilor economice de la o abordare orientată către gestionarea crizei pandemice la bazele redresării economice favorabile incluziunii sociale şi a unei rezilienţe mai puternice”.
***
