Grevă generală a personalului din Sănătate, pe 1 iulie

După profesori, care vor intra în grevă generală luni, 22 mai, Federația Solidaritatea Sanitară anunță o posibilă grevă generală în sistemul de sănătate, pe 1 iulie, după parcurgerea tuturor pașilor legali.

Calendarul a fost stabilit astfel încât acțiunile de protest să înceapă după schimbarea Guvernului, pentru a maximiza şansele ca revendicările să fie satisfăcute, precizează un comunicat al Solidarității Sindicale. 

Consiliul de Coordonare al Federaţiei Solidaritatea Sanitară a votat următorul calendar al acțiunilor de protest:

• începând cu data de 23 mai 2023 – demararea strângerii semnăturilor pentru greva generală
• 8 iunie 2023 – mitingul membrilor Solidaritatea Sanitară în Piaţa Victoriei, urmat de un marş către Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii şi Palatul Parlamentului
• 15.06.2023 – pichetarea unităţilor şi depunerea preavizului pentru demisia din contractele aferente gărzilor suplimentare
• 27.06.2023 – grevă de avertisment, în intervalul orar 10:00-12:00
• 1.07.2023 – declanşarea grevei generale a lucrătorilor din sănătate şi demisia în masă din contractele de gărzi a medicilor

(Citește și: „Negocierile guvern – profesori au eșuat; următoarea întâlnire – luni, după declanșarea grevei generale„)

Revendicările lucrătorilor din sistemul de sănătate

• Reprezentanţii Federaţiei solicită asigurarea condiţiilor de muncă decente şi aplicarea proiectului de lege a salarizării stabilit cu Ministerul Sănătăţii, care să asigure reaşezarea în grila de salarizare a tuturor angajaţilor din sectorul public de sănătate, începând cu asistentele medicale şi posibilitatea unei creşteri efective şi relevante a veniturilor angajaţilor din sănătate.
• Raportarea sporurilor pentru condiţiile de muncă la salariile de bază pentru personalul auxiliar sanitar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri), TESA şi muncitori sanitari şi raportarea sporurilor de tură şi pentru lucrul în zilele libere legale la salariile de bază în plată pentru toate categoriile de personal.
• Plata gărzilor medicilor cu tariful orar al normei de bază, actualizarea valorii indemnizaţiei de hrană luând ca referinţă salariul minim în plată şi scoaterea ei din calculul limitei aplicabile sporurilor, deblocarea posturilor în sistemul public de sănătate şi creşterea ponderii cheltuielilor pentru sănătate în PIB la nivelul mediei UE.

Studiu de caz pentru a înțelege nemulțumirile personalului medical

Dr. Alin Feraru, medic specialist cardiolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu a relatat pentru News.ro despre situaţia gravă în care s-a ajuns această unitate sanitară.

În spital au rămas numai câţiva cardiologi după ce doi medici au ieşit la pensie, iar alţi doi şi-au dat demisia, astfel încât din data de 20 mai nu mai pot fi asigurate liniile de gardă.

Demisii din cauza volumului prea mare de lucru

„Problema cu demisia medicilor şi cu situaţia de la Târgu Jiu a venit în urma problemelor foarte grave cu care ne confruntăm aici. Şi anume volumul foarte mare de pacienţi, consulturile interclinice nejustificate, urgenţele care se prezintă direct la Spitalul 700 şi nu trec prin UPU, plus urgenţele care sunt trimise din UPU, pacienţii gravi de pe secţie şi interconsulturile din cadrul spitalului 700. Este un volum infernal de muncă.

Acest volum foarte mare de muncă face ca activitatea noastră să fie superficială, să nu putem să ne mai concentrăm pe cazurile care merită foarte mare atenţie, că până la urmă pe cardiologie viaţa omului este în joc, pe toate secţiile dar cu atât mai mult pe cardiologie.

Fiind puşi în imposibilitatea de a ne efectua bine meseria mulţi colegi de ai mei au renunţat, pur şi simplu. După 30 de ore de gardă, vă dau un exemplu, după 30 de ore de gardă, o colegă nouă avea vizita nefăcută, externări nefăcute şi vreo trei pacienţi în camera de gardă, pur şi simplu a început să plângă, era complet depăşită.

În urma acestei situaţii, vă daţi seama, oamenii analizează şi se întreabă dacă pot rezista fizic la un asemenea volum de muncă”, a explicat Dr. Alin Feraru.

Unitatea a cerut ajutorul spitalelor din zonă

Medicul Alin Feraru spune că volumul de muncă s-a mărit de la un an la altul, iar numărul medicilor nu a fost suplimentat astfel încât să poată fi susţinut acest volum. Cardiologul afirmă că va renunţa şi el să lucreze în spital dacă situaţia nu se va remedia. Deja unitatea sanitară a cerut ajutor altor spitale astfel încât să primească medici cu care să-şi poată asigura liniile de gardă. Dr. Feraru spune că ţine legătura şi cu alte spitale neuniversitare din ţară şi că în multe locuri situaţia lipsei medicilor este la fel de acută.

„Situaţia mea este aceeaşi situaţie ca a colegilor mei, suntem depăşiţi de consulturile care vin din toate părţile. Eu înţeleg ceilalţi colegi dar foarte multe consulturi sunt cerute nejustificat, în condiţiile unui număr mic de medici cardiologi, suntem 5-6 cardiologi.

Eu sunt aici de când am terminat Rezidenţiatul, pe fiecare an volumul de muncă se dublează, creşte foarte mult, până ajungem în imposibilitatea de a ne afectua meseria.

(Citeste si: „România, țara UE cu cei mai mulți absolvenți de Medicină raportat la populație. 75% pleacă. Matematica medicinei românești„)

Absolut (voi renunţa), am şi anunţat, pentru că secţia de cardiologie nu poate funcţiona cu trei cardiologi, mai ales în volumul acesta de muncă nu puteam funcţiona cu şase, motiv pentru care doi şi-au dat demisia, o colegă este în risc maternal, deci cu atât mai puţin putem să funcţionăm cu trei medici. Este o situaţie critică la Târgu Jiu dar sunt convins că, cu situaţii de genul ăsta se confruntă foarte multe spitale judeţene neuniversitare din ţară, precum Ploieştiul, când au demisionat patru medici odată, Buzău, Târgovişte, Slatina, Vâlcea, toţi colegii noştri se confruntă cu aceeaşi problemă. Doar că la Târgu Jiu a devenit foarte gravă”, a spus medicul.

Salarizarea și gărzile, plătite la nivelul anului 2016

Dr. Feraru afirmă că îşi doreşte în continuare să lucreze la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu dacă situaţia se va schimba în bine. Principala problemă nu ar fi plata gărzilor, despre care spune că este făcută la nivelul salariilor din 2016, ci volumul mult prea mare de muncă, situaţie care îi face pe medici să clacheze şi să nu mai aibă timp de familie. În acelaşi timp, nu sunt atraşi nici rezidenţi din exterior pentru a veni să facă gărzi în spital.

„Mie îmi place ceea ce fac, îmi place cardiologia foarte mult că altfel nu aş fi putut să-mi aleg ramura asta, îmi doresc în continuare să-mi exercit activitatea în spital, îmi doresc foarte mult să se schimbe lucrurile spre bine ca să pot să practic medicina, cardiologia pe secţia de cardiologie, aici unde mi-am dorit să fiu şi unde sunt şi în momentul de faţă. Nu mi-am dat demisia, dar va urma dacă nu apare nicio schimbare spre bine.

Aici este o problemă (legată de salariile medicilor), a apărut în populaţie, tocmai venind de la presă cum medicii au salarii colosale, peste 200 de milioane şi aşa mai departe. Văd comentariile oamenilor obişnuiţi că nu merităm, că avem sute de milioane, să ştiţi că nu este aşa, salariile sunt publice, toată lumea poate să vadă. Eu am 7000 de lei, un şef de tură la Dedeman are 6000 de lei. Eu am 7.000 de lei salariu net, în mână, iar gărzile sunt plătite ca în 2016, salariul din 2016.

Nu este problema, că noi nu facem gărzi pentru acei bani, noi facem gărzi ca să ne completăm fişa postului şi aşa mai departe dar sunt oameni care nu ar putea să vină la Târgu Jiu să facă gărzi din exterior, pentru că numai 200 de lei costă doar drumul, plus ce mănâncă, ei ies în pierdere. Iau 400 de lei pentru o gardă şi cheltuie 500 de lei ca să efectueze acea gardă, deci nici nu-i atragem pe alţi rezidenţi în ultimul an care ar putea să facă gărzi, prin prisma salarizării, că nu este normală. Deci cardiologii nu sunt în aceeaşi oală cu medicii care au spor foarte mare, precum urgentişti, ATI-şti, medici de boli infecţioase şi aşa mai departe. Noi avem ca cei de pe recuperare sau geriatrie, 15%.

Dar vă spun  că nu remuneraţia este problema, ci volumul foarte mare de muncă, ne face să clacăm, nu mai putem”, a precizat medicul.

Lipsa rezidenţilor din spitalele neuniversitare duce la situaţii extrem de dificile pentru personalul care lucrează în aceste centre.

„Eu nu am copii dar văd colegii mei care pur şi simplu spun că nu au timp să-şi vadă copiii, acasă, nu au timp să le dea educaţie, amândoi sunt cardiologi, unul iese din gardă, unul intră în gardă. Le este foarte greu şi cu familia, şi cu spitalul, şi cu gărzile.

Toţi cerem, nu doar Spitalul din Tîrgu Jiu, trebuie să înţelegeţi asta, noi ţinem legătura şi cu cei din Slatina şi cu cei din Târgovişte, Ploieşti, toate spitalele care nu sunt universitare, care nu au rezidenţi ca să participe la activitatea medicală.

Aceste spitale au deficit de medici, doar că la noi eu consider că este foarte gravă situaţia.

Nouă ne pare foarte rău de pacienţi şi toţi ne gândim ce se va întâmpla, cum o să fie trataţi pacienţii care vin cu infarct, pacienţii cu stare gravă. Asta este o problemă de sănătate publică naţională, s-a mai întâmplat la Târgovişte, ei au scăpat de situaţia asta prin contract de prestări servicii şi au crescut preţul gărzilor pentru a atrage rezidenţi din altă parte să vină să susţină linia de gardă.

Probabil pacientul care se va prezenta cu stare gravă va fi redirecţionat către Târgu Cărbuneşti sau Craiova, unde există linie de gardă pentru cardiologie. Este aglomerat şi acolo, dar momentan există linie de gardă”, a spus medicul.

****