83 de mineri de la Exploatarea de Uraniu Crucea din cadrul Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) s-au blocat în subteran de luni seara şi au declanşat greva foamei, aceştia solicitând siguranţa locului de muncă şi contract de muncă pe minim trei-patru ani, transmite Mediafax.
Acțiunea vine în contradicție cu planurile de restructurare decise de conducerea CNU, care în martie 2016 a decis, printre altele, renunțarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botușana și închiderea temporară a acesteia.
Situația la zi
Potrivit prefectului de Suceava, Constantin Harasim, din informaţiile primite de la directorul Sucursalei Suceava a CNU, Marcel Scurtu, începând cu ora 18,30, un număr de 83 de mineri s-au blocat în subteran în galeria sectorului de exploatare a uraniului Botuşanu din comuna Ostra, aceştia declanşând greva foamei.
Protestatarii au revendicări de ordin salarial, dar şi asigurarea contractului de muncă pentru următorii trei-patru ani.
Prefectul a informat Ministerul Economiei de situaţia creată şi a arătat că trebuie urmată calea dialogului.
„Vor o anumită stabilitate”, a declarat prefectul care a menţionat că revendicările lor ţin de conducerea Companiei Naţionale a Uraniului şi de politica în domeniu a Ministerului Energiei.
Cum s-a ajuns aici
Până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de producție.
Odată cu dispariția subvenției, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluțiile corecte pentru continuarea activității în termeni competitivi.
Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat și între octombrie 2012 și decembrie 2015.
(Citiți și: România nucleară: Cum putem pierde avantajul strategic al lanțului complet de uraniu. Posibilele soluții)
De precizat: Înalta Curte de Casație și Justiție a decis irevocabil să mențină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi prin decizia din 2012, care obligau societatea la plată către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei.
Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curții de Conturi, în care se stabilește că veniturile cuvenite Bugetului de Stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei.
Luând în considerare decizia ICCJ, Compania Națională a Uranului a încercat să actualizeze prețul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Națională Nuclearelectrica, mărindu-l cu aproximativ 75%. Noul preț nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat.
În aceste condiții, CNU a rămas fară principala sursă de venit, cu o perspectivă minima de redresare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei.
În luna ianuarie 2016, componenţa Consiliului de Administraţie a CNU a fost modificată şi a fost numit un nou director general, Gelu Agafiel Mărăcineanu.
(Citiți și: Ministerul Energiei încearcă salvarea Companiei Naționale a Uraniului. Soluțiile propuse și rezolvarea care depinde de Nuclearelectrica)
Compania Naţională a Uraniului (CNU) a decis în mai 2016 să închidă temporar mina Crucea-Botuşana, considerată o exploatare neeconomică, şi să demareze activităţile necesare pentru începerea exploatării de la Tulgeş-Grinţies, măsuri luate în cadrul noii strategii a companiei.
Urmărește-ne pe Google News
