duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 mai, 2016

uraniuMinisterul Energiei încearcă să păstreze un avantaj competitiv unic în Europa al României, reprezentat de faptul că pe teritoriul țării există un ciclu nuclear completresursa (uraniul), uzinele de procesare a minereului (platforma Feldioara, judeţul Braşov), fabrica de producţie a combustibilului nuclear (FCN Piteşti) şi Centrala nucleară de la Cernavodă – care asigură circa 20% din necesarul de energie al României.

Veriga care trebuie salvată de la dispariție este Compania Națională a Uraniului, care extrage și prelucrează materia primă necesară funcționării Centralei de la Cernavodă.

Salvarea CNU trebuie privită însă într-o perspectivă mai largă: singurul beneficiar al CNU a renunțat deja la materia primă românească, deci piața de desfacere practic astăzi a dispărut.


Nuclearelectrica, care administrează centrala de la Cernavodă, a organizat la finalul anului 2015 o licitație pentru achiziția de materie primă, licitație care a fost câștigată de canadienii de la Cameco. Contractul cu canadienii este încheiat pe o perioadă de 6 luni, deci la jumătatea anului 2016 se va relua procedura de achiziție.

Este greu de imaginat că restructurarea CNU se poate produce în următoarea lună, astfel încât compania să recâștige acum piața internă. Pentru ca actualele eforturi guvernamentale să aibă o finalitate ar trebui ca Nuclearelectica să continuie procedura achizițiilor pe termen limitat până ce CNU devine, eventual, competitivă.

Planurile noii conduceri a CNU

Noua conducere a CNU, aleasă în ianuarie 2016, are în vedere următoarele măsuri:

  • identificarea rolului CNU și a potențialului de a-și îndeplini obiectul de activitate
  • renunțarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botușana și închiderea temporară a acesteia
  • demararea activităților necesare începerii exploatării de la Tulgeș – Grințieș
  • restructurarea companiei în raport de noile obiective
  • modernizarea proceselor de producție pentru creșterea randamentelor
  • actualizarea și modernizarea procedurilor și a proceselor manageriale

Marea provocare constă în faptul că CNU ar avea nevoie de un buget consistent, pe care în prezent nu îl deține, pentru acoperirea costurilor cu execuția lucrărilor de închidere și de ecologizare a exploatării de la Crucea-Botușana și cu  monitorizarea post-închidere.


Costuri suplimentare sunt date de demararea noii exploatări și cu modernizarea proceselor de produție.

 

Cum s-a ajuns aici

Până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de producție. Odată cu dispariția subvenției, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluțiile corecte pentru continuarea activității în termeni competitivi.

Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat și între octombrie 2012 și decembrie 2015.

(Citiți și: ”România nucleară: Cum putem pierde avantajul strategic al lanțului complet de uraniu. Posibilele soluții”)

De precizat: Înalta Curte de Casație și Justiție a decis irevocabil să mențină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi prin decizia din 2012, care obligau societatea la plată către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei.

Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curții de Conturi, în care se stabilește că veniturile cuvenite Bugetului de Stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei. 

Luând în considerare decizia ICCJ, Compania Națională a Uranului a încercat să actualizeze prețul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Națională Nuclearelectrica, mărindu-l cu aproximativ 75%. Noul preț nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat. În aceste condiții, CNU a rămas fară principala sursă de venit, cu o perspectivă minima de redresare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei.

Noua conducere a CNU a identificat în companie și o serie de ”practici antiperformanță”.

De semnalat secretizarea excesivă a activităților companiei, secretizare care a mers până la ascunderea nejustificată a unor date care erau necesare în activitatea societății care asigură auditul financiar al CNU.

Astfel, sub pretextul că Decizia Curții de Conturi din 2012 este clasificată „secret de serviciu”, aceasta nu a fost cunoscută de auditorul extern. Această situație degrevează auditorul extern de responsabilitățile pe care în mod uzual le are. De asemenea, date și informații necesare unui proces de management normal au fost ascunse nejustificat membrilor Consiliilor de Administrație din trecut.

O altă problemă identificată este reprezentată de practica raportărilor incorecte față de organele de control. Astfel, au fost sesizate neconcordanțe între situațiile reale și cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi.

Acest aspect, anunță Ministerul Enrergiei, a fost adus la cunoștința organelor de cercetare penală, în total, conducerea societății a înaintat organelor abilitate 3 sesizări cu privire la fapte de natură penală.

Ce a făcut CNU cu ajutorul de stat de 100 de milioane de euro

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Până în 2011, CNU a fost scutită de la plata unor obligații bugetare, valoarea totală a acestui ajutor fiind de circa 100 de milioane de euro, potrivit unor declarații făcute în luna martie de Corina Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei. Popescu a precizat că în ciuda ajutoarelor primite, compania nu s-a restructurat și nu a făcut investițiile de care avea nevoie pentru a rămâne competitivă.

”Marea problemă a companiilor din sistemul energetic este că le interesează doar ziua de azi și nu se gândesc în perspectivă: cum ne dezvoltăm, cum ne eficientizăm ca să avem un viitor. Asta s-a întâmplat la CNU (…) Cât au primit ajutorul de stat nu s-a întâmplat nimic. Când acesta a dispărut, au continuat același comportament în plan economic. Când primești ajutor de stat ai posibilități de reorganizare, eficientizare, deschidere de noi perspective, nu doar să acoperi găuri negre”, spunea Corina Popescu.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: