fbpx

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Granturile pentru susținerea participării firmelor la târguri externe se înlocuiesc cu reduceri de impozite- proiect de OUG

de Adrian N Ionescu , 7.5.2021

Firmele care participă la târguri și expoziții externe sau care își fac publicitate în străinătate urmează să beneficieze de reducerea impozitului în funcție de cheltuielile privind aceste acțiuni de promovare  exportului, potrivit unui proiect de OUG pus în dezbatere publică de Ministerul Economiei.

Documentul este promovat ca proiect „pentru liberalizarea promovării exportului românesc” și înlocuiește actualul program de granturi, Programul de Promovare a Exporturilor (PPE), invocându-se „grave disfuncţionalităţi în urma mai multor controale interne şi semnalări ale Curţii de Conturi”.

Viitoarea OUG urmează să modifice art. 25 din Codul Fiscal, privind impozitul pe profit, precum și articolul 56, care se referă la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, astfel încât să se scadă, din impozitul pe profit al firmelor sau din impozitul pe venitul microîntreprinderii jumătate dintr-o serie de costuri aferente activităților respective:

  • costul de participare la târguri și expoziții internaționale, inclusiv cheltuieli privind transportul și cazarea a maxim doi participanți, cheltuielile privind transportul sau formalitățile vamale ale exponatelor, mostrelor și materialelor publicitare, cheltuielile privind închirierea, elaborarea, construirea sau amenajarea spațiului expozițional, cheltuielile generale pe perioada de desfășurare a acțiunilor promoționale, de reprezentare și de protocol, cheltuielile privind materialele publicitare de prezentare și promovare cu caracter economic general;
  • cheltuielile aferente realizării de studii de piață și pe produse, inclusiv pentru obiective complexe, pe piețe de interes pentru exportul românesc;
  • realizarea de acțiuni de publicitate și reclamă cu caracter general, pe piețe de interes pentru exportul românesc.
  • cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape trei ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei.

Criticile aduse actualului program de granturi

Ministerul Economiei spune că Programul de Promovare a Exporturilor (PPE) nu și-ar fi atins integral scopurile.

Astfel, deși cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape 3 ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei, beneficiarii reali au scăzut.

(Citiți și: „Ministerul Economiei a plătit 18 mil. lei pentru participarea României la târguri internaționale în 2020”)

„Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari PPE participanți la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri. În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificați participanții cu aceiași asociați, din același grup de societăți, cu aceiași administratori sau cu adrese identice”, spune un comunicat al Ministerului Economiei.

Alte critici:

  • Raportat la numărul de târguri şi misiuni finanţate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăţilor care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg şi 8 firme/misiune la 8 firme/târg şi 7 firme/misiune. Aşadar, creşterea cheltuielilor PPE a avut loc fără extinderea sau chiar cu restrângerea, numărului de societăţi beneficiare de finanţare. Mai degrabă, s-a mărit finanţarea către acelaşi număr de societăţi.
  • Analizând distribuţia sumelor de finanţare către societăţile beneficiare, suma de bani medie cu finanţarea societăţilor pentru participarea la târguri a fost 118.000 lei în 2019. Cu toate acestea o discrepanţă importantă există între firmele care au mai beneficiat în trecut şi cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finanţare şi anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 lei, în timp ce pentru firmele care au fost finanţate şi în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanţată în 2019 a fost de 145.000 lei”, se mai spune în comunicat.
  • Raportat la numărul societăţilor finanţate în anul 2019 pentru participare la târguri internaţionale, peste jumătate au fost finanţate şi în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legături prin intermediul asociaţilor/administratorilor comuni cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi.
  • În 2019, numărul de firme care nu au mai beneficiat de finanţare şi anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut acelaşi tip de legături cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi.
  • „Programele care dau banii statului preferențial afectează existența și succesul unor întreprinderi în defavoarea altora.
  • Implementarea lor prin intermediul unui comitet central de decizie, chiar şi în parteneriat cu anumite structuri private, contribuie la limitarea accesibilităţii acestor ajutoare şi la crearea unui segment de firme conectate politic care sunt eterne beneficiare de ajutoare.
  • Modul acesta de promovare a exportului provine dintr-o filosofie intervenţionist-socialistă. În contrast cu aceasta, este necesară o abordare liberală caracterizată prin accesibilitate, egalitate în faţa legii şi responsabilitate. O asemenea abordare liberală poate fi realizată prin implementarea unui sistem de deductibilitate extinsă a cheltuielilor legate de activitatea de export pentru toate firmele care îşi doresc acest lucru”, se mai spune în comunicat.

(Citiți și: „Exportatorii, nemulțumiți de anularea fondurilor de participare a companiilor românești la târgurile internaționale”)

„Aşadar, deşi costurile PPE au crescut de aproape trei ori, creşterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neapărat o extindere a beneficiilor PPE către un număr semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subvenţiei medii per beneficiar, care a urcat de la 63.000 de lei în 2015 la 118.000 de lei în 2019”, mai spune comunicatul citat.

Argumentele în favoarea noului sistem

Noul sistem de promovarea exportului ar urma să facă accesibilă politica de promovare a exportului „tuturor potențialilor exportatori. Una care să nu avantajeze anumiți beneficiari în defavoarea altora”

„Astfel întreprinderile au stimulentul să fie chibzuite cu cheltuielile ocazionate. Un astfel de stimulent nu există atunci când un organism central poate cheltui banii publici”, se menţionează document.

Alte beneficii sunt reprezentate de extinderea opţiunilor de evenimente pentru exportatori.

„Acestea nu ar mai fi decise în mod limitativ în cadrul Consiliului de Export, în funcţie de negocierea unui buget între diferite sectoare. Ar deschide oportunitatea participării exportatorilor la târguri şi misiuni ţintite pe pieţe sau nişe alese conform propriilor nevoi şi planuri de afaceri. Nu în ultimul rând se evită costurile administrative, de implementare, contractarea în cadrul procedurilor de achiziţii publice, costuri legate de implementarea măsurilor Curţii de Conturi, litigiile generate şi pierdute în legătură cu incidentele ivite în PPE.”, mai susţin reprezentanţii Ministrului Economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Instanța sparge Dosarul Colectiv în două. Partea în care primarul Piedone a fost condamnat la 8,5 ani, amânată pentru 22 septembrie

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să împartă dosarul Colectiv în două cauze, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi… Mai mult

Europa

Vladimir Putin neagă existența unui război cibernetic purtat de Rusia împotriva SUA

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, într-un interviu acordat canalului de televiziune… Mai mult

Stiri

Articol recomandat de ARPIM

Strategia farmaceutică europeană: cum stă România față de standardele europene de acces la tratament?

Redacţia

Date recente publicate la nivel european arată că România se află din nou la coada unor clasamente importante privind accesul pacienților români la îngrijire și… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților a dezbătut moțiunea PSD depusă împotriva ministrului Cristian Ghinea

Vladimir Ionescu

Camera Deputaţilor a dezbătut luni moţiunea simplă a PSD împotriva ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea (foto). Votul asupra moțiunii va fi dat marți.… Mai mult

Europa

Primele obligațiuni UE pentru PNRR-uri ar putea fi emise marți. Au fost angajate băncile intermediare

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană ar putea emite marți obligațiunile pentru finanțarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, după ce, luni, au fost angajate băncile intermediare, potrivit unor documente… Mai mult

Stiri

Andrei Rădulescu, BT: Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu

Alexandra Pele

Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de… Mai mult

Stiri

Prognoză OECD: PIB-ul României va crește cu 6% în acest an

Alexandra Pele

Economia României ar urma să înregistreze un avans de 6% din PIB în acest an, respectiv 4,6% din PIB în 2022, reiese din cea mai… Mai mult