Estimările curente de pe piața globală a aurului îi plasează cotațiile viitoare la 2.000 de dolari /uncie, sau chiar mai mult.
Totuşi, datele noii crize prin care trec economiile lumii nu mai atribuie aceleași caracteristici infailibile ca altădată goanei pentru siguranța plasamentului în metalul prețios.
Aurul este cunoscut ca activ de refugiu pentru fluxurile investiționale care nu își mai găsesc nici suficientă siguranță, nici profit în alte tipuri de active, financiare sau nu.
Astfel că aurul s-a scumpit cu circa 13% în acest an, până la puțin peste 1.700 dolari pe uncie (31,103 grame), mai întâi de teama unei recesiuni virtuale, apoi din cauza recesiunii reale declanșate de criza coronavirus.
Cotațiile sunt încă mult sub maximul istoric anterior, de 1.920 doari / uncie, înregistrat în anul 2011, dar analiștii marii bănci de investiții Bank of America Merrill Lynch nu s-au sfiit să spună că se va atinge chiar pragul de 3.000 de dolari / uncie, până la sfârșitul anului viitor, potrivit Reuters.
„Aurului îi convin crizele”. Cât de mult?
Reuters a pus pe graficul următor toate crizele ultimilor 50 de ani împreună cu salturile cotațiilor aurului.
Este remarcabilă eplozia amplitudinii creșterii cotațiilor în preajma și în timpul crizei anterioare. Totuși, în cazul aurului, criza coronavirus seamănă doar până la un punct cu criza financiară de acum 10 ani.
Atunci băncile centrale abia începuseră să cumpere titluri de stat pentru a pompa lichidități în piețele financiare disperate (așa numita relaxare cantitativă, QE). Acum, deja experimentate, băncile centrale dau credite direct companiilor, în plus față de stimulii QE.
Şi totuşi, acum lumea nu mai pare la fel de dispusă ca atunci să vândă orice din respect pentru aur, doar din cauză că toate celelalte se depreciază.
În tendinţa scumpirii aurului de la începutul anului, a intervenit o sincopă în plină lună martie, când preţurile au coborât de la 1.674 la 1.464 dolari / uncie. Volatilitatea este prea mare ca să fi fost indusă doar de ştirile zilei, oricare ar fi fost acelea.
Acum băncile centrale nu mai cumpără aur ca în criza anterioară, fiind mai concentrate ca oricând (inclusiv cu resursele pe care le pot pune în joc) pe problemele economiilor lor.
Și, altfel decât în criza anterioară, nesiguranța nu mai împinge neapărat disponibilitățile doar spre aur, fie că sunt bijuterii, fie lingouri, fie titluri ale fondurilor de investioții care fac plasamente în acestea.
Astfel că majoritatea prognozelor se opresc nu mult peste 2.000 de dolari / uncie. Estimarea medie urcă prețul aurului până la 2.063 dolari în 2021, înainte să-l coboare din nou sub pragul de 2.000 de dolari pe uncie.
