Prima moleculă de gaz se va transporta sâmbătă prin conducta de gaze care face legătura între Grecia și Bulgaria, la aproape trei luni după ce lucrările au fost finalizate. Interconectorul deschide calea României să devină independentă de importurile de gaze din Rusia și să beneficieze de gazul azer sau GNL.
Interconectorul Grecia- Bulgaria a fost inaugurat în luna iulie 2022 cu o întârziere de câțiva ani față de planurile inițiale.
Valoarea totală a proiectului se ridică la 240 milioane de euro, Bulgaria beneficiind de finanțare nerambursabilă din partea Comisiei Europene atât pentru studii de fezabilitate cât și pentru construcție.
Lungimea totală a conductei este de 182,6 kilometri, 151 km pe teritoriul Bulgariei și 31 km pe cel al Greciei.
Conducta ICGB va conecta rețelele de gaze ale Greciei și Bulgariei și va avea o capacitate anuală inițială de trei miliarde de metri cubi, cu posibilitatea de creștere la 5,5 miliarde de metri cubi.
1 octombrie – se redesenează harta energetică a Europei de Sud-Est
În cadrul unei ceremonii solemne la Sofia, lideri din Balcani, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen vor ”întâmpina” primele cantități de gaze venite din sud.
Președintele bulgar Rumen Radev i-a invitat pe premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, care va fi însoțit de ministrul Energiei, Kostas Skrekas, precum și pe președinții Serbiei și Macedoniei de Nord, Aleksandar Vucic și, respectiv, Stevo Pendarovski, pe prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, și pe președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev.
(Citiți și: Bătălia europeană pentru plafonarea prețului la gaze: 13 state, între care și România, cer Comisiei o măsură pentru cel mai scump gaz din lume)
”Inaugurarea Interconectorului Grecia-Bulgaria este un moment pe care îl așteptăm cu mult interes și speranță și care va deschide o etapă importantă în eforturile pe care le facem împreună la nivel european pentru a ne asigura necesarul în plan energetic reducând, în același timp, dependența de gazul rusesc”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.
Potrivit acestuia, importurile de gaz din Azerbaidjan prin intermediul acestui interconector reprezintă o sursă alternativă viabilă de acum, care va asigura României și altor state aflate pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze accesul la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP).
Ce beneficii sunt pentru România
Proiectul va conecta țara cu coridorul sudic de gaze și are o sinergie excelentă cu alte proiecte energetice majore, cum ar fi TAP, TANAP, EastMed și terminalul GNL de la Alexandroupolis. Aici, la terminalul Alexandroupolis vor descărca metanierele cu GNL american și qatarez, dar și din alte țări.
De la momentul punerii în funcțiune a conductei IGB, Bulgaria va putea primi prin intermediul acesteia gaze naturale aduse prin conducta TAP, care transportă gaz azer pe piața europeană.
În același timp, Grecia are capacitatea de a acoperi nevoile energetice ale Bulgariei prin intermediul terminalului de la Revythousa, pentru care se analizează și închirierea unui rezervor plutitor de GNL pentru a rezolva eventualele goluri în aprovizionarea cu energie. Din Bulgaria, gazul poate ajunge și în România, prin intermediul BRUA (Bulgaria- România-Ungaria-Austria).
Promisiuni pentru gazul azer
În timp ce Bulgaria a reușit să semneze un contract ferm pentru gazul azer pe o perioadă de 25 de ani, România a primit doar promisiuni din partea autoritășilor azere că vor negocia cu România pentru creșterea cantităților de gaze cae urmează să fie livrate.
Cu o săptămână în urmă, Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan, a declarat la București că Azerbaidjanul face tot ce-i stă în putinţă să furnizeze gaze României, însă există cel puţin 10 ţări europene care cer gaze acum statului caspic. El a fost prezent la Bucureşti la conferinţa Romanian International Gas Conference, unde a participat la un panel de discuţii alături de omologi ai săi din alte opt ţări din regiune: România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Grecia şi Turcia.
(Citiți și: Analiză EPG: România va reuși să umple 87% din capacitatea depozitelor de gaze. De ce nu este suficient?)
Ministrul azer a fost întrebat de jurnaliştii români dacă ţara sa este dispusă să livreze gaze către România în viitorul apropiat.
„Suntem în discuţii cu reprezentanţii din România. Încercăm să facem tot ce ne stă în putinţă, dar e nevoie de timp. Sunt anumite criterii organizatorice legate de tranzitul gazelor, de transport. Suntem în procesul de negociere, avem un parteneriat strategic cu România şi ne dăm silinţa, dar avem cel puţin 10 ţări din Europa care ne cer gaze şi facem tot ce putem”, a spus Shahbazov.
Potrivit acestuia, ţara sa se pregăteşte să crească livrările de gaze către UE.
În total, Azerbaidjan va exporta circa 23 de miliarde mc, dar oficialii români acționează cu întârziere, capacitățile de transport fiind rezervate de obicei cu mai mult timp înainte.
Un ministru român al Energiei a fost la Baku abia la începutul lunii iunie. Apoi, ministrul Virgil Popescu a spus, nici mai mult nici mai puțin, că, „dacă este posibil, dorim să importăm tot volumul necesar de gaze din Azerbaidjan. Suntem în negocieri și, când vom termina, vom anunța. Dar suntem pe drumul cel bun”.
***
