Progresele dezvoltării rețelelor de infrastructură de utilități și de drumuri ale României sunt prea lente față de nevoi și față de progresele vecinilor, după cum arată și numai hărțile acestor rețele și ale interconectărilor transfrontaliere.
Marile proiecte de gazoducte au fost amânate, iar închiderea inelului de 400 kV al magistralelor de transport de electricitate întârzie. Cât despre autostrăzi, amânările și tergiversările au devenit o banalitate.
Iluzia hub-ului de gaze
România este pe cale să piardă puţinele şanse pe care le mai avea de a deveni un centru regional de transfer şi tranzacţionare de gaze naturale, după ce a fost amânată, până la sfârșitul acestui an, finalizarea Fazei 1 a sectorului românesc al gazoductului pan-european din Bulgaria până în Austria (BRUA).
Între timp, gazele au început să curgă dinspre Marea Caspică prin gazoductul transanatolian (TANAP) până în Bulgaria și vor ajunge în Italia prin gazoductul transadriatic (TAP), ca și gazele rusești trimise prin TurkStream.
În context, sunt relevante marile diferențe în minus de volume pe care BRUA le înregistrează față de celelalte gazoducte: cel mult 4,4 miliarde mc prin BRUA Faza2, față de 30 de miliarde prin TurkStream și 10 miliarde mc prin TAP.
Și deocamdată planurile operatorului de sistem român Traansgaz (TGN) pe următorii ani nu prevăd decât creșterea cu circa 3 miliarde mc, mai degrabă fără zăcămintele românești din Marea Neagră. Conducta de prelevare a acestora ar urma să fie gata în 2021, cu doi ani mai târziu.
(Citiți și: ”Ungaria și Slovacia își extind capacitatea de interconectare în așteptarea gazului rusesc din TurkStream”)
Din totalul investiţiilor majore de peste 1,9 miliarde de euro propuse pentru perioada 2013 – 2023, Transgaz nu a realizat decât 144 de milioane, cu larga contra-susţinere a guvernelor care au lăsat-o fără finanţare proprie prin impunerea transferului profitului aproape integral prin dividende.
Goluri în infrastructura magistralelor electrice
Infrastructura mare de transport a sistemului energetic naţional (SEN) nu ar face faţă nevoilor de import în scenariul pesimist dar realist în care marii producători de energie pe cărbune nu vor putea face la timp tranziţia pe gaze, potrivit unui studiu al operatorului de sistem Transelectrica (TEL).
În regiune, România nu stă mult mai rău la capitolul interconectări transfrontaliere decât Ungaria. Totuşi, economia României este cu 50% mai mare decât cea a Ungariei, dar ambele au la fel de multe interconectări transfrontaliere de 400 kV.
România mai are de acoperit mari porțiuni din inelul de 400 de kV, care urmărește conturul țării.
Ca și Transgaz (TGN), Transelectrica a suferit de aceeași politică de spoliere a profiturilor prin dividendele menite să acopere găurile bugetare ale guvernelor.
O singură singură conexiune externă pe autostradă
România este legată doar de Ungaria printr-o autostradă şi într-un singur punct , dar lucrurile stau şi mai rău în interior.
Nici o autostradă nu trece lanţul Carpaţilor, care a devenit o barieră în dezvoltarea unitară a ţării.
Pentru conformitate, merită repetat faptul că nici măcar presiunile marilor producători auto Renault şi Ford nu au fost suficient de convingătoare pentru guvernele României.
Nu există autostrăzi spre restul Europei care să faciliteze exporturile fabricilor auto de la Piteşti şi Craiova.
Urmărește-ne pe Google News
